anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Vremea comisarilor

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Fără a minimaliza în vreun fel activitatea vreunuia dintre comisarii precedenţi, ar fi bine ca echipa viitoare să conţină, din partea României, un profesionist cu experienţă politică. La limită, ar fi tolerabil un expert fără experienţă politică, dar nu şi un politician care nu a dovedit cine ştie ce aptitudini manageriale.

Alegerile au trecut, guvernul de la Bucureşti se pregăteşte să predea ştafeta preşedinţiei semestriale a Consiliului şi, nu peste multă vreme, vom afla cine va fi noul comisar român. Între timp, însă, doamna Viorica Dăncilă şi grupul care o susţine vor avea parte de un congres dificil pe linie de partid, astfel că eventuala nominalizare a comisarului intră în logica bătăliei pentru putere. Mai precis, numele vehiculate public până acum - domnul Dan Nica şi doamna Rovana Plumb - par să reprezinte variante plăcute unor grupuri puternice din partid.

Însă varianta, oricare ar fi ea, trebuie să placă în primul rând viitorului preşedinte al Comisiei şi, ulterior, europarlamentarilor. Nu are rost să speculăm acum despre nume, s-ar putea ca în viitor să apară altele. Ideal ar fi ca PSD să nu se joace cu nominalizarea şi să evite o respingere sau o retragere discretă, ambele umilitoare pentru o ţară care tocmai se felicită pentru încheierea cu bine a mandatului la şefia Consiliului.  Ne place sau nu, Bucureştiul se numără printre capitalele ale căror nominalizări vor fi privite cu mare atenţie, date fiind relaţiile din ultima vreme ale Comisiei cu guvernul român şi problemele întâmpinate de PSD în interiorul grupului socialist.

În plus, după cum se ştie, viitorul preşedinte al Comisiei - oricine va fi ea sau el - va avea consultări cu guvernele naţionale pentru a şti ce poate cere (şi, desigur, ce poate primi). Din păcate, nu vom afla mai nimic despre detaliile acestor consultări. Dar, dacă se va confirma opţiunea premierului Dăncilă pentru un membru de rang înalt al PSD, iar acesta va fi agreat de preşedintele desemnat al Comisiei, am putea vorbi de o tranziţie interesantă, un nou pas către o "politizare" a nominalizării. Trebuie subliniat că, în observaţia de mai sus, termenul "politizare" nu are neapărat o conotaţie negativă. Putem, aşadar, urmări secvenţa 2007-2019.

Primul comisar român, domnul Leonard Orban, a fost perceput în primul rând drept un "tehnocrat", deşi era afiliat politic. Nu aspirase la poziţii de vârf în cadrul partidului său, iar cei doi ani şi câteva luni petrecuţi la Bruxelles nu i-au dezvoltat gustul pentru asemenea funcţii, la reîntoarcere. De altfel, după un relativ scurt interval petrecut ca ministru, domnul Orban a încercat să ocupe o nouă funcţie la nivel comunitar, în cadrul Curţii de Audit, dar s-a lovit de încăpăţânarea cu care europenii cereau experienţă profesională relevantă.

Nominalizarea domnului Dacian Cioloş la sfârşitul lui 2009, poate fi citită tot într-o cheie tehnocratică. Deşi servise într-un Executiv politic, domnul Cioloş îşi păstrase o autonomie destul de mare. La Bruxelles, asumarea de către un grup politic era obligatorie, iar ironia face ca grupul care l-a girat pe domnul Cioloş, în calitate de comisar, să fie altul decât cel pe care îl conduce acum, în Parlamentul European. Revenit în ţară şi implicat în conducerea guvenului de criză din 2015-2016, domnul Cioloş a abandonat, în sfârşit, linia tehnocratică.

Nominalizarea doamnei Corina Creţu, în 2014, marchează un pas clar în direcţia politică. Deşi nu se număra printre liderii importanţi ai PSD, doamna Creţu avea o vechime respectabilă în partid şi fusese consilier prezidenţial, parlamentar şi, în fine, europarlamentar. Această poziţie proeminentă o deosebeşte în mare măsură de domnii Orban sau Cioloş. În fine, trecerea la un nou partid (Pro România) pe finalul carierei de comisar sugerează că doamna Creţu va fi şi mai implicată politic - în Parlamentul European sau poate în alte ipostaze interesante.

Şi ajungem, în fine, la viitoarea nominalizare. Fără a minimaliza în vreun fel activitatea vreunuia dintre comisarii precedenţi, ar fi bine ca echipa viitoare să conţină, din partea României, un profesionist cu experienţă politică. La limită, ar fi tolerabil un expert fără experienţă politică, dar nu şi un politician care nu a dovedit cine ştie ce aptitudini manageriale. Partidul Social Democrat, forţa politică reponsabilă de nominalizare, nu ar trebui să se grăbească: ar putea profita de ocazie pentru a-şi reinventaria posibilii candidaţi.    

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Alexandru LĂZESCU

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

Filmuletul zilei

opinii

Scaunele şi câinele Celsius

Nichita DANILOV

Scaunele şi câinele Celsius

Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

Sorin CUCERAI

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

O critică a criticii

Dana ȚABREA

O critică a criticii

Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Răzbunarea mașinii

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.