Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Efectul catastrofelor se va vedea însă în timp. E posibil ca, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, aerul pe care-l respirăm să fie pe bază de cartelă, iar preţul lui o să usture buzunarele "consumatorilor".
*
Cineva - poate natura însăşi sau hazardul - controlează cu atenţie maximă incendiile care au loc în diferite locuri de pe Terra. Dorind, şi în această privinţă, să asigure echilibrul sau, mă rog, dezechilibrul necesar. Pare să existe undeva suspendată în hău o balanţă cu talerele atât de fine, încât bătaia din aripi a unei flăcări ce se aprinde undeva aproape de cercul Arctic să-şi găsească un ecou la tropice sau la ecuator. Ca un răspuns la incendiile ce au loc în Siberia şi unde au ars milioane de hectare de păduri, reprezentând o parte din plămânul verde al Terrei, iată că acum ard pădurile din zona Amazonului. E ceva, totuşi, ciudat. Când se aprinde vegetaţia într-o regiune aridă e explicabil. Dar când incendiile catastrofale au loc în zone friguroase sau în zone tropicale, unde solul e îmbibat de umezeală, începem să ne punem întrebări. Incendiile au devenit vizibile din spaţiu. Conform relatărilor din presă, NASA a anunţat că, în ultima săptămână au fost identificate cu ajutorul imaginilor de pe satelit 9 507 de noi incendii în Bazinul Amazonului, care adăposteşte cea mai mare suprafaţă de păduri tropicale din lume. Nimeni, deocamdată, nu s-a pronunţat asupra cauzelor care au dus la izbucnirea şi extinderea focului care a căpătat proporţiile unei catastrofe terestre. Bineînţeles nici asupra coincidenţelor şi a simetriei emisferelor afectate de pe mapamond: Siberia şi bazinul Amazonului. Câte plante şi câte animale vor dispărea în urma acestor două mari catastrofe, nimeni deocamdată nu ştie. Pagubele materiale se ridică la zeci sau poate chiar sute de miliarde de dolari. Efectul catastrofelor se va vedea însă în timp. E posibil ca într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat aerul pe care-l respirăm să fie pe bază de cartelă, iar preţul lui o să usture buzunarele "consumatorilor". Desigur, unii vor profita de această criză şi se vor îmbogăţi.
Mark Parrington, cercetător la Serviciul de monitorizare a atmosferei Copernicus, a spus că instituţia la care lucrează urmăreşte cu atenţie impactul pe care-l au incendiile asupra nivelului de carbon din mediul înconjurător, dar n-a suflat nici un cuvânt privind cauzele incendiului.
Incendiile sunt ca un fel de semnal SOS transmis de pământ în spaţiu. E ca o formă de comunicare arhaică. Se ştie că diferite populaţii din epoca bronzului din Asia şi America transmiteau anumite mesaje între ele prin intermediul fumului ce se înălţa la cer. Poate că şi acum, în plină epocă informaţională, cineva se joacă cu focul, transmiţând diferite semnale semenilor noştri de pe alte planete risipite în spaţiul sideral. Mesajul transmis ar putea fi: VENIŢI, V-AM PREG|TIT TERENUL! V| AŞTEPT|M!
Mai există însă şi o altă variantă. Poate cineva dă foc pădurilor din spaţiu, ca să ne transmită nouă un avertisment precum că a sosit timpul să avem grijă de Terra!
Dincolo însă de aceste ipoteze, ar putea să mai existe una, pe care trebuie s-o avem în vedere tocmai pentru a reveni cu picioarele pe pământ: Să fie vorba, totuşi, despre un război climatologic sau meteorologic declanşat pe sub masă între marile puteri, având drept obiectiv schimbarea raportului de forţe de pe glob?!
Se ştie că încă prin anii 1967-1969, Statele Unite au folosit în mod oficial arme meteorologice în Războiul din Vietnam, în aşa numita Operaţiunea Popeye, când au însămânţat nori de ploaie deasupra teritoriului vietnamez. Obiectivul acestei operaţiuni a fost acela de-a prelungi sezonul musonic, provocând trupelor adverse probleme legate de aprovizionare. De atunci şi până azi, s-au făcut, probabil, multe astfel de încercări. Azi toate marile puteri posedă arsenal meteorologic care de care mai sofisticat. Însămânţările norilor au loc şi în prezent. După cum au loc, probabil, şi alte experimente, mult mai periculoase, pe care nici nu le bănuim. E ca în poezia Şah a lui Sorescu: "Eu mut o zi albă,/ El mută o zi neagră./ Eu înaintez cu un vis,/ El mi-l ia la război./ El îmi atacă plămânii,/ Eu mă gândesc un an la spital,/ Fac o combinaţie strălucită/ Şi-i câştig o zi neagră./ El mută o nenorocire/ Şi mă ameninţă cu cancerul (…)/ Nu-i nimic, glumesc eu, fac rocada sentimentelor…" Putem continua poemul, punând în faţa "adversarului" alte versuri, declanşate mai mult de realitate, decât de imaginaţia poetică: "Eu mut vântul şi-i dau şah/ El mută marea şi se apără./ Eu mut munţii şi apele/ El norii şi tropicele, şi bomba nucleară…" În tot acest timp, în spatele nostru, ca în poezia lui Marin Sorescu, soţiile, copiii, soarele, luna şi ceilalţi chibiţi tremură pentru orice mişcare pe care o facem mişcând piesele pe tabla de şah...
Noi însă ne aprindem havanele şi ne continuăm liniştiţi partida, aşteptând ropotul de aplauze ce se va auzi în final...
*
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron vede Uniunea Europeană întinzându-se de pe costa oceanului Atlantic, de pe ţărmul Portugaliei, la Kiev şi Moscova, acolo unde au ajuns mărşăluind prin nămeţi soldaţii lui Napoleon, înainte de a se întoarce la Paris, urmaţi îndeaproape de trupele ţariste… Dar şi dincolo de Moscova, şi dincolo de Urali, până la Vladivostok. În fond, dacă stăm să ne gândim mai bine, cui nu i-ar surâde o astfel de Europă care să includă în spaţiul său o parte din Asia, ba chiar şi teritoriul Arcticii, situat în apropiere de Polul Nord? Această perspectivă, venită ca ofertă din partea Rusiei lui Putin, pare să nu-i displacă nici Angelei Merkel. Nu trebuie să uităm că nici soldaţii lui Hitler, ca şi soldaţii lui Napoleon, nu şi-au atins scopul propus. Şi din învingători au devenit învinşi. Dar ceea ce nu s-a putut realiza pe calea armelor, Macron se gândeşte că s-ar putea realiza pe calea păcii. În fond, Franţa şi Germania chiar dacă în prezent nu au nevoie de spaţiu vital, au nevoie de resurse, ca şi întreaga Europă, de altfel. Resurse pe care le poate oferi Siberia. Iar Rusia are şi ea nevoie de capital, şi de tehnologie. Prin urmare, există ofertă şi interes de o parte şi de alta. Unii visează chiar la un fel de simbioză dintre Europa şi Rusia lui Putin asemănătoare cu simbioza dintre racul Pagurus şi actinia (Adamsia). (În paranteză trebuie să precizăm cum funcţionează această convieţuire: Racul are abdomenul moale şi îl introduce în cochilia goala a unui melc marin, unde se află actinia. Actinia apără racul de paraziţi, iar acesta asigură actiniei o hrană mai abundentă, prin deplasarea dintr-un loc în altul pe fundul oceanului.) Nu se ştie deocamdată în cazul în care se va înfăptui visul lui Macron şi Putin, cine va juca rolul racului şi cine rolul cochiliei părăsite a melcului marin, şi cine rolul actiniei.
Şi Franţa, şi Rusia, şi Germania iau în calcul toate variantele. Eventual, rolurile se pot schimba în timp.
Dacă şi-a găsit adepţi în Europa, viziunea lui Macron a deranjat America lui Trump. E de la sine înţeles că preşedintele american nu şi-ar dori o astfel de Europă care să se întindă de la un ocean la alt ocean. De la Lisabona şi până la Vladivostok. Un astfel de vis nu a fost realizat deocamdată de nici un cuceritor.
Trump vede şi el răsărind la orizont o Americă măreaţă, cuprinzând între graniţele sale şi o parte din Asia şi din Europa. De aceea el face toate eforturile ca să lărgească graniţele Americii. Curând probabil, după brexit, Regatul Unit va deveni un stat american. Faptul acesta nu trebuie să ne mire. Nu trebuie să uităm, în fond, că America, până în 1776, se afla în componenţa Regatului Unit. Acum lucrurile se pot întoarce la origini. Şi sunt toate datele că se întorc. Până atunci însă, preşedintele Trump caută să netezească drumul ce duce de la Washington la Londra.
Încercarea lui de-a cumpăra Groenlanda, ce-i drept, soldată deocamdată cu eşec, trebuie interpretată în acest sens. Imensul teritoriu îngheţat al Groenlandei nu e lipsit de perspectivă. Ţinând cont de încălzirea globală accelerată resimţită pe întregul mapamond, există perspectiva ca, odată cu migraţia polilor, clima Groenlandei să fie la fel de amiabilă precum cea mediteraneană. Astfel că peste treizeci sau patruzeci, sau cincizeci de ani acolo să crească palmieri. Şi după cum se ştie, trupelor americane le place să-şi întindă hamacele la umbra palmierilor. Preşedintele Trump le oferă această perspectivă.
Desigur, că între Macron şi Trump au apărut şi o să apară divergenţe. S-ar putea ca şi unul, şi altul să-şi realizeze visele. După cum s-ar putea ca la orizont să apară încă un vis, cel al preşedintelui chinez.
Însă deocamdată nimeni nu ştie ce vise de mărire are preşedintele Xi Jinping. Poate că visul lui e să înghită şi Asia, şi America, şi Europa. Iar decriptarea Cărţii sfinte ne arată că acest vis se va realiza.
Nichita Danilov este scriitor şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |