Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Vuia (I)

GALERIE
Neculai Seghedin
  • Neculai Seghedin
- +

Traian Vuia nu a fost inginer, ci avocat (afirmaţie cam riscantă, după care îmi va fi relativ dificil să mai străbat malul stâng al Bahluiului).

În anul 1892, după terminarea liceului romano-catolic din Lugoj (absolvit cu eximio modo, adică în mod excelent, la toate materiile), se înscrie la Şcoala Politehnică din Budapesta, Secţia de Mecanică, pe care o părăseşte după un an, transferându-se la Facultatea de Drept. Cursurile politehnice erau obligatorii, ceea ce nu îi permitea să muncească pentru a se întreţine, motiv pentru care urmează studii juridice, la care frecvenţa era facultativă, fapt care i-a permis să lucreze la diverse birouri de avocatură, astfel încât, în 1901, îşi ia doctoratul în Ştiinţe Juridice cu teza: Militarism şi industrialism, regimul de status şi contractus.

În anul următor, la vârsta de 30 de ani, Vuia pleacă la Paris, acolo unde atunci duceau toate drumurile. Avea în geamantan planurile şi macheta unui automobil zburător. Din păcate, la vremea aceea Parisul era dominat de succesele pe care le aveau adepţii zborului cu aparate mai uşoare decât aerul, fiind epoca scepticismului în ceea ce priveşte zborul mecanic, cu aparate mai grele ca aerul. Vedeta absolută era Alberto Santos-Dumont, un brazilian bogat care, în 1901, făcuse un zbor istoric cu un dirijabil, înconjurând turnul Eiffel, câştigând, astfel, premiul de 100.000 de franci oferit de industriaşul Deutsch de la Meurthe.

Vuia se integrează în cercurile de pasionaţi ai zborului şi ia contact cu unii dintre cei mai importanţi specialişti din domeniul aeronautic, precum Georges Besançon, secretar general al Aeroclubului francez şi director al revistei L’Aérophile, sau Victor Tatin, care încercase să rezolve problema zborului mecanic cu un aparat de tip ornitopter, la care aripile erau batante (un fel de pasăre mecanică). Nici unul dintre aceştia nu l-au încurajat pe Vuia în demersul său. Besançon l-a tratat cu indiferenţă, iar Tatin i-a spus că pentru a se realiza zborul mecanic este nevoie de un motor uşor, care, la acel moment, nu exista. Vuia a replicat spunând că va face el acel motor. Ştia că pentru ca aeroplanul său să se desprindă de la sol era nevoie de portanţa pe care o ofereau aripile, portanţă care era dependentă de viteza de deplasare a aparatului.

În 1903 Vuia prezintă Academiei de Ştiinţe a Franţei un Memoriu asupra proiectului său, Aeroplanul-Automobil. Răspunsul dat de Academie devine celebru prin inepţia sa: Realizarea şi rezolvarea problemei zborului cu un aparat mai greu decât aerul este o himeră. Această reacţie era de neînţeles, deoarece se făcuseră experimente reuşite cu diverse machete, acţionate cu arcuri sau cu aer comprimat, iar Otto Lilienthal arătase posibilităţile de realizare a zborului planat. Un răspuns favorabil de la Academie ar fi însemnat un gir ştiinţific ce ar fi înlesnit obţinerea de fonduri. În aceste condiţii, Vuia este sprijinit de către prietenii săi din Lugoj, mobilizaţi de Coriolan Brediceanu, tatăl compozitorului Tiberiu Brediceanu.

Construcţia aeroplanului a început în toamna lui 1903. Înainte de asta însă, ca orice inventator responsabil faţă de creaţiile sale, Vuia depune la 15 mai 1903, la Oficiul naţional al proprietăţii industriale din Franţa, o cerere pentru un brevet numit Aeroplan automobil, brevet acordat pe 17 august 1903 şi publicat pe 16 octombrie 1903 (Ce vremuri! Un brevet acordat în trei luni! Inventatorii de azi se minunează, ei, care aşteaptă cu anii acordarea brevetului…). Lucrarea se va face în atelierul Hockenjos şi Schmitt. Aripile, câte una de o parte şi de alta a aparatului, erau din pânză de in, întinsă pe o structură din ţevi de oţel şi cabluri, care dădeau întregii construcţii forma unui liliac sau a unei umbrele. Elicea avea două pale, compuse dintr-un cadru metalic, pe care era întinsă mătase naturală, acoperită cu lac. Contactul cu solul se făcea cu roţi prevăzute cu anvelope umplute cu aer. Marea inovaţie era motorul. Apăruseră autovehiculele, dar motoarele cu ardere internă erau încă masive, grele, total inadecvate echipării aparatelor de zbor. Vuia se gândeşte să folosească un motor cu vapori de anhidridă carbonică, găseşte un producător la Courbevoie, intră pe mâna unui escroc, pierde şi banii, şi motorul, în final fiind nevoit să devină profesor de limbi străine pentru a mai strânge ceva bani. Cum nici pe vremea aceea profesoratul nu era cea mai indicată cale spre înavuţire, intervin iarăşi prietenii lugojeni care îi furnizează banii necesari construirii motorului. Optează pentru motorul cu abur care echipa maşina Serpollet, care deţinea recordul de viteză la vremea aceea, 120 km/ h. Modifică radical motorul, pe care îl alimentează cu anhidridă carbonică lichidă. Motorul avea 105 kg şi dezvolta 20 CP timp de 5 minute. Era suficient pentru ca aparatul să decoleze.

Vuia s-a implicat în toate etapele necesare realizării zborului. El era unicul proiectant, (uneori) unicul executant, unicul pilot şi, evident, unicul pasager al aparatului său, tot aşa cum prietenii îl tachinau pe Iacob Negruzzi că ar fi fost, el singur, autorul, culegătorul, corectorul, directorul, ba chiar şi singurul cititor al Convorbirilor literare.

După o serie de experimente pregătitoare, la 18 martie 1906, la ora 15, undeva lângă Paris, pe drumul care leagă Montesson de Sena, aparatul Vuia 1, după un rulaj de 50 m, se desprinde de la sol, efectuând un zbor lung de 12 m, la o înălţime de 1 m. A fost pentru prima oară în istoria omenirii când un om s-a desprins de la sol cu un aparat de zbor, folosind exclusiv mijloacele de la bord.

Acum o săptămână s-au împlinit 115 ani de la zborul lui Vuia.

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri