anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

LABORATORUL DE ANALIZE

Weekend electoral în Europa de Est

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +
Alegerile legislative din Letonia şi Bulgaria au fost prefaţate de campanii dure, în stil est-european.

 

Sfârşitul săptămânii trecute a fost marcat de alegeri legislative în Letonia şi Bulgaria, după campanii electorale agitate şi dure, punctate de atacuri la persoană în stil est-european. Rezultatul scrutinului din Bulgaria, desfăşurat duminică, nu este cunoscut în momentul încheierii acestui text. În Letonia, însă, verdictul urnelor este suficient de clar: actuala coaliţie de centru-dreapta va rămâne la putere.

În ambele ţări, dezbaterea electorală a inclus tema securităţii - în particular, a modului de raportare la noua agresivitate rusă. Bulgaria a avut mereu o atitudine prudentă faţă de Moscova, iar guvernul dominat de socialişti a fost acuzat de periclitare a imaginii ţării în cadrul NATO, din cauza jocului dublu pe care l-ar practica în relaţia cu Rusia. Totuşi, principalele controverse din campania electorală bulgară au fost de natură internă, aşa cum era de aşteptat într-o ţară afectată de o criză politică prelungită. Pe de altă parte, temele de securitate au primat în Letonia, stat foarte vulnerabil la eventuale provocări politice ale Moscovei.

Aşadar, electoratul leton a votat pentru continuitate: noul executiv va fi format tot în jurul grupării „Unitatea” şi îşi va menţine orientarea de centru-dreapta. Este, în mod evident, un succes pentru premierul în funcţie, doamna Laimdota Straujuma, aflată la primul test electoral major. Venită în fruntea executivului la începutul acestui an şi beneficiind de un culoar economic favorabil, inclusiv după aderarea la zona euro, doamna Straujuma a obţinut un mandat explicit pentru politici economice liberale. Criza ucraineană şi reuniunile NATO i-au oferit ocazia de a-şi accentua profilul de lider ferm, după modelul mai cunoscutei Dalia Grybauskaite, preşedintele Lituaniei - un alt caz de tehnocrat care face cu succes pasul către politica de vârf, în spaţiul baltic.

Alegerile de sâmbătă confirmă izolarea partidelor susţinute de minoritatea rusă din Letonia, în primul rând a grupării social-democrate „Armonia”, clasată pe primul loc în ierahia partidelor dar, foarte probabil, din nou exclusă de la guvernare. De-a lungul timpului, problema etnică şi-a menţinut relevanţa în politica letonă, în primul rând pentru că o parte dintre etnicii ruşi nu beneficiază de cetăţenie, din cauză că au refuzat, după 1991, să înveţe limba letonă. Apoi, pentru că nu s-a ajuns niciodată la o integrare reuşită a partidelor sprijinite de etnicii ruşi în coaliţiile guvernamentale letone. Este greu de crezut, aşadar, că „Armonia” va putea realiza prea multe în viitorul Parlament, mai ales după ce liderul său, Nils Ušakovs (primarul capitalei), a refuzat să condamne anexarea Crimeei de către Rusia. Neliniştea şi frustrarea multor letoni sunt explicabile, însă, pe termen mediu, gradul de vulnerabilitate al ţării ar scădea sensibil dacă s-ar ajunge la un dialog mai aprofundat între partidele votate de etnicii letoni şi cele sprijinite de minoritatea rusă.

Dacă la Riga a fost validată performanţa precedentului guvern, la Sofia există toate şansele să producă o nouă alternanţă: sondajele de opinie creditau formaţiunea GERB, de centru-dreapta, cu un avantaj de cincisprezece puncte asupra rivalului său, Partidul Socialist Bulgar. Eventuala revenire la putere a lui Boiko Borisov, în fruntea unei coaliţii dominate de GERB, s-ar produce pe fondul nemulţumirii publicului faţă de performanţele vechiului executiv, sprijinit de socialişti şi partidul etnicilor turci. Însă, din păcate pentru democraţia bulgară, noua echipă - oricare va fi ea - nu va beneficia de nicio perioadă de graţie din partea opiniei publice, predispusă la demonstraţii de protest.

Aflată, alături de România (ordinea diferă de la caz la caz), în subsolul tuturor clasamentelor economice şi politice din Uniunea Europeană, Bulgaria a avut şi nenorocul unui an dificil. Eşecurile guvernului în combaterea corupţiei şi în stabilizarea economiei, criza din sistemul bancar, dar şi reacţia nesatisfăcătoare a autorităţilor la inundaţiile de la începutul verii, au contribuit la crearea unei atmosfere politice apăsătoare. Cetăţenii doresc rezultate, iar clasa politică nu pare capabilă să ofere perspective credibile de schimbare. În aceste condiţii - din nou, există o asemănare cu cazul românesc - consultările electorale frecvente nu îi întăresc legitimitatea ci, din contra, i-o erodează.

Asemeni tuturor ţărilor din Europa Centrală şi de Est, Letonia şi Bulgaria au probleme asociate cu defectele democraţiei - unele dintre acestea există din naştere, altele au fost dobândite pe parcurs. Dacă sunt tolerate, dacă soluţiile ferme sunt mereu amânate, ele vor continua să afecteze sistemul politic, iar soluţiile vor deveni mai neplăcute, mai costisitoare, mai greu de suportat. Este o temă cu care suntem, şi noi, bine familiarizaţi. 

 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”
 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Binele propriu şi răul altora

Nicolae GRECU

Binele propriu şi răul altora

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

pr. Constantin STURZU

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

pulspulspuls

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

Caricatura zilei

Probleme între frați

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.