anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 29.05.2022

Wolfgang: filmic şi edificare

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Luând ca punct de reper un caz real, autorul generalizează în ceea ce priveşte situaţiile şi psihologia personajelor. Yannis Mavritsakis identifică motivele care stau la baza dorinţei (frica, mila, grija). 

Piesa de teatru se construieşte în jurul unor motive universale ale literaturii sau psihanalizei (modelul tatălui pentru fiu, complexul lui Oedip în cazul relaţiei mamă-fiu sau tată-fiică). De aceea, fantoma tatălui lui Wolfgang este prezentă, având o înrâurire foarte mare asupra misoginiei fiului, iar relaţia sa cu mama este incertă (Wolfgang îşi reprimă sentimentele, ţinând-o la distanţă). Tot de aceea, mama Fabianei nu e pentru dramaturg mai mult decât o prezenţă textuală (Afrim o va transforma în personaj). Sub multe aspecte acest text trimite la Hamlet. Însă Afrim nu preia originea culturală a textului, după cum nu uzează de o privire de documentarist atunci când tratează subiectul. Dacă Mavritsakis generalizează, el particularizează. Dat fiind că Afrim este un regizor intuitiv, plastic, concret.  

Wolfgang este un spectacol filmic. Inserţiile cu actorii în spaţiul spectatorilor nu sunt momente de interacţiune cu publicul, ci au un rol şi o funcţie precisă în structura cinematografică a întregului spectacol. De exemplu, momentul căutării Fabianei cu lanternele are forţa unor secvenţe 3D, iar momentul muzical retro este un flashback. Nu numai că Afrim transformă verbigeraţia personajelor în dinamică scenică, ci conduce întregul demers regizoral înspre realizarea unui film la scenă deschisă. Dintre momentele sau procedeele relevante aş aminti sirena de poliţie, flash-urile fotografilor sau momentul în care Wolfgang simulează un câmp de luptă. Efectul filmic e creat prin sunete amplificate, flash-uri, jocuri de lumini sau mişcare scenică. Fără ca regizorul să dubleze jocul dramatic al actorilor prin proiecţie video. Mai mult, regizorul identifică şi ironizează clişee cinematografice.

Personajele sunt dezumanizate, sunt oamenii din dulapuri, morţi vii (spirite ce nu se deosebesc prin nimic de călătorii ce agonizează în lume). În schimb, parcă dintr-un efort aproape nefiresc de reumanizare a acestei lumi jocul actorilor este foarte vital. Cătălina Bălălău (Fabiana) face o compoziţie remarcabilă în fetiţa insipidă pe care alegerea arbitrară a lui Wolfgang şi obsesia lui (”Sunt cu ochii pe tine…”) o disting de toţi ceilalţi. Evoluţia de la fetiţă la femeie este foarte bine redată, cu menţinerea psihologiei de copil, în ciuda modificărilor de fizionomie şi corporale, din cauza izolării şi absenţei unei maturizări reale. Florin Hriţcu (Wolfgang) are excelente abilităţi de mişcare scenică (momentul săpării refugiului redat exclusiv prin mijloace coregrafice) şi reale şanse de dezvoltare artistică. Nu lipsesc compoziţiile accentuate tipic afrimiene - mama lui Wolfgang (Loredana Grigoriu), nici transsexualii (Bijutierul/ Valentin Florea). Femeia (Cristina Mihăilescu) pare o compoziţie de dată mai recentă pentru crearea căreia detaliile vestimentare, gesturile şi jocurile de cuvinte sunt indispensabile. Tot inspirat de generaţia Z pare şi prietenul lui Wolfgang (Emanuel Becheru), un fel de rapper cu accent gipsy, la început uşor transsexual, iar la final cu o mustaţă detectivistică. Mircea Postelnicu şi Sabina Brânduşe (tatăl şi mama Fabianei) au roluri curate, psihologice, foarte atent lucrate în ceea ce priveşte detaliile (gesturi, voce, mişcare). Afrim introduce personajul Sabinei Brânduşe pentru a recontextualiza povestea (familia disfuncţională din cauza unei mame denaturate). Monologul de la întâlnirea Alcoolicilor Anonimi trimite ironic la un pasaj de filmografie de duzină şi este totodată o mostră de teatralitate excelent construită şi consumată scenic. Fantoma tatălui (Andrei Merchea-Zapotoţki) aliasKing Merchea” aka ”Regele popcorn-ului pop rock-ului” nu e doar un personaj, personajul care-şi educă fiul în aşa fel încât să-l răzbune pentru că a lăsat garda jos în faţa unei femei, ci încearcă să surprindă ironic cultul idolilor în industria muzicală. Este un rol de compoziţie (un trandafir chinezesc roşu în părul negru pudrat şi un chip vopsit excesiv în alb) care ţinteşte în cultura de masă şi în capacitatea acesteia de a se reproduce pe diferite niveluri, toate kitsch. Personajul este haios, dar şi iritant. Scopul personajelor afrimiene nu e acela de a plăcea, ci de a atrage atenţia, plasând în gesturile, replicile şi mişcarea personajelor sale mici oglinzi (cioburile unui univers comun) în care spectatorii au ocazia să se regăsească.

Decorul, indicând viaţa lipsită de autenticitate, e format din spaţii închise pentru oamenii din dulapuri (maşină de spălat, frigider, aragaz, sicriu de sticlă, portbagajul maşinii) dintr-o lume intermediară, un fel de peşteră platoniciană (imaginea cu trunchiurile de copac planează în partea superioară a scenei, fără a li se vedea nici coroana şi nici rădăcinile), unde un reflector ţine loc de soare, iar florile şi iarba artificiale sfidează însăşi noţiunea de ”gard viu”. Animalele împăiate contribuie la atmosfera irespirabilă (nutrie, păun). La acestea se adaugă animalele despre care se cântă (căprioare) sau se vorbeşte (papagal, maimuţă), pe care le putem contempla la grădina zoologică. Animalele sunt prilejul mărturisirii degradării şi a dezumanizării. Un uşor sentiment de teamă când ajungi în faţa leilor şi cel de milă când treci pe lângă căprioara speriată sunt suficiente pentru a realiza că teatrul antic nu era mai mult decât o experienţă la zoo astăzi. Spiritul modern s-a rafinat, iar omului i-a devenit imposibil să fie fericit. Wolfgang arată cum scopul teatrului contemporan nu este catharsisul. Ci edificarea, înţelegerea motivelor propriilor experienţe şi trăiri. Cam ceea ce se petrece în ultima secvenţă de o nespusă tandreţe (Fabiana îl iartă pe Wolfgang care a murit la fel ca tatăl său), jonglând pe muchia fragilă dintre viaţă şi moarte. 

(Wolfgang de Yannis Mavritsakis, traducere: Doru Mareş, adaptarea şi regia: Radu Afrim, distribuţia: Cătălina Bălălău, Florin Hriţcu, Andrei Merchea-Zapotoţki, Mircea Postelnicu, Loredana Grigoriu, Emanuel Becheru, Cristina Mihăilescu, Valentin Florea, Sabina Brânduşe, decor: Romulus Boicu, costume: Erika Márton, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, prezentat în FITPTI, 11 octombrie 2017)

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

C-aşa-i în tenis!

Nicolae GRECU

C-aşa-i în tenis!

Englezii îl exclud pe Medvedev de la Wimbledon, ATP îl face lider mondial.

opinii

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*

Românitatea mea este dată, în mod esenţial, de faptul de a locui în limba română şi de a accepta să fiu numit român. Restul ingredientelor ţin de opţiunile mele personale.

Cinematografie, mit şi ideologie

pr. Constantin STURZU

Cinematografie, mit şi ideologie

Pe 23 mai a debutat seria de evenimente “Ne vedem la Mitropolie”. Sala “Iustin Moisescu” a Centrului Eparhial din Iaşi se doreşte a deveni tot mai mult un spaţiu al prelungirii “prelegerilor” în “dialoguri”, în vederea întăririi “comuniunii”. 

„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă

Aurelian-Petruș PLOPEANU

„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă

În viziunea lui Marx, naraţiunea despre comunismul primitiv sună în felul următor: cândva, în timpuri imemoriale, proprietatea privată era necunoscută omului. Hrana era distribuită după necesităţi, iar toţi cei aflaţi în nevoie erau îngrijiţi. 

pulspulspuls

Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!

Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, când ne gândim la prichiciul vetrei cel humuit şi când vedem cum se joacă unii aleşi locali cu motoceii imobiliari prinşi de horn de Mihăiţă, parcă nu prea ne saltă inima de bucurie.  

Caricatura zilei

Bronz specific

Editia PDF

Bancul zilei

La farmacie: - Un prezervativ, va rog. - Doar unul? - Da. Incerc sa ma las.

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.