La jumătatea lunii decembrie, administraţia Trump a adăugat pe această listă Xiaomi şi alte opt companii. Măsura obligă investitorii americani să îşi vândă activele la aceste companii până la un termen limită.

În această plângere, adresată secretarului Apărării, Lloyd Austin, şi secretarului Trezoreriei, Janet Yellen, numiţi de preşedintele Joe Biden, Xiaomi afirmă că măsura este ”ilegală şi neconstituţională” şi afirmă că această companie nu este controlată de armata chineză.

Xiaomi a adăugat că restricţiile referitoare la investiţii, care vor intra în vigoare pe 15 martie, vor provoca daune imediate şi ireparabile” companiei.

Xiaomi a arătat că 75% din drepturile sale de vot, potrivit unei structuri ponderate, sunt deţinute de co-fondatorii Lin Bin şi Lei Jun, neexistând un drept de proprietate sau de control din partea unei persoane sau a unei companii afiliate armatei chineze.

Compania a adăugat că ”un număr substanţial” de acţionari ai săi sunt americani şi a notat că trei din primii 10 mari deţinători de acţiuni ordinare sunt grupuri de investiţii instituţionale din SUA.

”Relaţiile strategice ale companiei cu instituţii financiare americane, esenţiale pentru ca Xiaomi să poată continua să acceseze capitalul necesar pentru a se dezvolta pe o piaţă extrem de competitivă, vor fi deteriorate semnificativ”, a afirmat compania.

”Mai mult decât atât, asocierea publică a Xiaomi cu armata chineză va afecta poziţia companiei în raport cu partenerii de afaceri şi cu consumatorii, provocând daune reputaţiei care nu pot fi cuantificare sau reparate cu uşurinţă”, potrivit Xiaomi. Departamentul Apărării şi Departamentul Trezoreriei nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.