ZDITV: Avem inflație! La ce să ne așteptăm și ce-i de făcut
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

ZDITV: Avem inflație! La ce să ne așteptăm și ce-i de făcut

GALERIE
andries zditv
  • andries zditv
- +

Valoarea banilor se depreciază. În ultimul an a scăzut cu 8 la sută, spune Institutul Național de Statistică. De ce a apărut inflația, cât va dura, cât de mare va fi? De ce au crescut prețurile la energie și la produsele alimentare? Care este cel mai pesimist scenariu? Dar cel mai optimist? Acoperă dobânzile bancare nivelul inflației? Dar certificatele de trezorerie. 

Care sunt cele mai bune opțiuni pentru a ne feri economiile de inflație, dar și pentru a folosi eficient veniturile curente din familie. Este piața imobiliară o soluție a problemei? Este România un caz izolat, sau face parte dintr-un cadru general, mondial, dominat de inflație? Ce poate face statul pentru a temera consecințele negative și dacă este dispus să facă ceea ce trebuie.

Cine câștigă de pe urma inflației și dacă nu cumva statul se folosește de fenomen, în mod cinic, pentru a-și micșora datoriile către populație. Acestea sunt temele unei discuții interesante, pe care vă invităm să o urmăriți, între redactorul șef al “Ziarului de Iași, Toni Hrițac, și profesrul Alin Andrieș, de la Facultatea de Economie și Administrea a Afacerilor de la Universitatea Al. I. Cuza Iași.

TRANSCRIERE INTERVIU: “Ziarul de Iaşi” utilizează cu titlu experimental serviciile unei companii care asigură transcrierea automată a fişierelor audio. Aceasta foloseşte elemente de inteligenţă artificială (reţele neuronale), reuşind o acurateţe de aproximativ 90 la sută. Recomandăm celor care nu au timp suficient pentru vizionare să citească transcrierea de mai jos pentru urmărirea ideilor principale. Textul transcrierii este însoţit de minutele desfăşurării interviului, astfel încât acesta poate fi urmărit selectiv, funcţie de conţinut.

ş00:00:00:0ţ Suntem din nou în studioul TV al Ziarului de Iași. Discutăm astăzi despre inflație cu invitatul nostru profesorul Alina Andrieș de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității Alexandru Ioan Cuza. Bună ziua domnule profesor.

ş00:00:15:15ţ Bună ziua mulțumesc pentru invitație.

ş00:00:17:17ţ Suntem în plin proces inflaționist. Este o situație prin care am mai trecut la cote mai mari la începutul anilor 90 dar cumva de care credeam că am scăpat. Acum avem din nou un asemenea puseu sau poate un fenomen pe termen mai lung. Vă întreb ce anume a cauzat inflația.

ş00:00:40:40ţ În primul rând inflația ca majoritatea fenomenelor economice este un fenomen ciclic ca din când în când apar pusee. În acest moment la nivel global există un nivel ridicat al ratelor de inflație și acest nivel ridicat are în principiu două mari categorii de factori. Pe de o parte este un efect de bază în sensul că în anul 2020 înainte dar în contextul pandemiei la început s a accentuat nivelul ratelor de inflație la nivel național și la nivel internațional au scăzut foarte foarte mult. În unele țări a fost chiar o creștere negativă o scădere a prețurilor generate de lipsa cererii și a consumului. Astfel că acum vedem de fapt și acest efect de bază fiindcă activitatea într o oarecare măsură a revenit la normal

ş00:01:32:92ţ Și deci n am avut. Am avut câțiva ani fără inflație ba chiar cumva o un calm neobișnuit și spuneți că era timpul să se apară unele reglaje să

ş00:01:45:105ţ Atâta timp cât într o perioadă prețurile înregistrează o scădere. Ulterior o creștere se amplifică în nivelul de inflație se amplifică într o oarecare măsură din perspectivă statistică.

ş00:01:56:116ţ Deci deci avem o primă componentă a inflației spuneți dumneavoastră nu are legătură cu pandemia sau boala ci pur și simplu este o chestiune normală care ar fi trebuit cumva. Oricum ar fi apărut

ş00:02:10:130ţ Este un indicator fiindcă poate ar trebui să fac doar o mică paranteză inflația se cuantifică ca fiind să spunem o creștere generalizată a nivelului de prețuri utilizând diferite metode. În România se folosește un coș de produse. Un indicele de consum pe când în Europa se folosește un indice armonizat. Dar în principiu este o medie statistică și este un indicator care cuantifică să spunem creșterea într o perioadă comparativ cu o perioadă de bază. Dacă în perioada de referință nivelurile au fost foarte mici și acuma să spunem au revenit la normal să spunem că anul trecut au înregistrat o scădere și acum au revenit la normal dintr o dată observăm o creștere și este amplificată dar nu acesta e acesta este doar o justificare. Dar motivul real pentru contextul actual ridicat al inflației este în primul rând criza sanitară și criza de pe piața energiei.

ş00:03:05:185ţ Ok. Criza sanitară o știm este criza pandemică firește că are multe componente vom reveni. S-a discutat despre asta. Să vedem criza energetică avem de-a face cu o creștere foarte mare de ordinul. Eu știu 20 30 la sută ba chiar în unele cazuri punctuale duble la gaz la energie electrică la petrol. Ce anume a determinat aceste creșteri.

ş00:03:37:217ţ Revenim aproape în situația din anii 70 când de asemenea s a înregistrat o criză pe piața energiei o criză majoră. Sunt câteva elemente pe de o parte ține de producători și după cum am observat în ultima perioadă OPEC partea de asociația marilor exportatori de petrol au redus extracția nivelurile de petrol vândute pentru a crește prețul fiindcă nivelul prețului a scăzut la începutul pandemiei deoarece cererea a scăzut foarte mult acum. Activitatea economică a revenit aproape spre normalitate și reducând nivelul producției astfel că prețurile au crescut foarte foarte mult. Cel de-al doilea element care a condus la această criză într o oarecare măsură este noua strategie la nivel internațional de a elimina într o oarecare măsură tot ce înseamnă combustibilii fosili și a trece spre o energie regenerabilă. Acest lucru a determinat într o oarecare măsură costuri mai mari de producție fiindcă este într o oarecare măsură tehnologia costă mai mult și este mai scump să treci să schimbi modul de producere a energiei și pe de altă parte marii producători și exportatori de gaze și Rusia au într o oarecare măsură încearcă să influențeze prețul astfel încât să câștige cât mai mult posibil.

ş00:04:58:298ţ Deci dacă ar fi să. Să. Rezum cumva avem două componente și aici o componentă este cumva circumstanțiale legată de criza pandemică de faptul că a fost redus consumul iar în acest context marile state producătoare s au gândit să își reconsidere strategia de aprovizionare cu cu energie. Pe de altă parte există problema cumva de fond unii o numesc o problemă ideologică legată de climă scenic de abordarea internațională a acestei crize în sensul de a trece la energie de tip nou cumva a reduce consumul gazelor și petrolului și din acest motiv apare acea componentă suplimentară în costul în costul energiei este energia. Creșterea prețului la energie. Cauza principală a inflației adică din anul acesta estimăm în luna octombrie aproape inflația de 8 la sută inflația anualizată este cumva partea principală cauzată creșterii prețului la energie

ş00:06:11:371ţ Atât în România cât și în alte state inclusiv în Statele Unite ale Americii este principala componentă inflaționistă în sensul că acest indicator statistic este afectat semnificativ de creșterea prețurilor. Bineînțeles că mai sunt și alte produse care au înregistrat fiindcă cea de-a doua componentă care ar trebui să o discutăm este nivelul prețurilor produselor alimentare atât în România dacă luăm cazul cartofului ulei și alte produse au crescut semnificativ în ultimul an dar și în alte țări. În China de exemplu creșterile la produse alimentare au fost undeva în jur de %20 din cauza secetei în anumite zone din cauza inundațiilor în alte zone inclusiv în Statele Unite produsele alimentare au înregistrat o creștere și în Europa astfel că și producția să spunem și domeniul acesta al produselor alimentare a influențat. Dar din perspectivă Statistică prețurile la energie sunt cele care au determinat o creștere a inflației fapt pentru care în unele state s a considerat și în România că aceasta este o perioadă tranzitorie în sensul că această inflație nu este persistentă ci odată cu revenirea prețurilor pe burse și pe piețele internaționale va

ş00:07:22:442ţ Scădea era următoarea întrebare pe care voiam să vă adresez am urmărit în ultimele luni dezbaterile din Statele Unite și acolo președintele Fed și nu numai spuneau că inflația este temporară că va fi va fi un un spic va fi un un vârf care va dura o lună două și apoi prețurile vor reveni iar ei acum sunt uimiți cumva de faptul că inflația este persistentă și aici voiam să vă întreb dacă puteți explica puțin și dacă puteți să faceți o presiune o previziune. Cât de mult va dura.

ş00:08:00:480ţ Sunt trei lucruri pe care aș dori să le subliniez. Poate ar trebui să subliniem faptul că inflația este o creștere generalizată a prețurilor. Asta se poate. Poate fi cauzată de două mari componente pe de o parte inflația erodează puterea de cumpărare a banilor și atunci ar trebui să discutăm despre această componentă cererea și oferta de monedă. Pe de altă parte creșterea generalizată a prețurilor este influențată și de o ofertă sau cererea pentru bunuri și servicii. Si o sa ma asez pe cele două componente în ultimii ani după criza din 2010. Băncile centrale au dezvoltat programe așa numite quantitative easing care au inundat piețele cu mari sume de bani pentru a încuraja creșterea economică astfel că banii s au ieftinit în sensul că ratele de dobândă au scăzut în unele state ajungând chiar să fie negative dar și în majoritatea statelor au scăzut foarte mult și în România. Nivelul dobânzilor în prezent este mult mai scăzut decât acum zece ani astfel că oferta de monedă a fost foarte mare. Acum se pune problema cât poți menține acest ritm si dacă tocmai această cantitate mare de monedă pe piață este un factor important care a determinat scăderea puterii de cumpărare.

ş00:09:20:560ţ Vă referiți aici la banii injectați în timpul pandemiei și în bătăi sau la un trend de din ultimii ani și anterior pandemiei dinaintea pandemiei.

ş00:09:31:571ţ Trendul este de în Europa de prin 2012 dar pandemia a accentuat acest lucru în sensul că guvernele și autoritățile au injectat mai mulți bani tocmai pentru a stimula cererea pentru a subvenționa anumite categorii pentru a susține.

ş00:09:47:587ţ Există o vorbă populară sunt acești bani injectați bani fără acoperire cum ar veni fără acoperire în bunuri și servicii Bani cumva gratuit s a părut așa de de unde odată bani fabricați de Banca Națională și injectați.

ş00:10:02:602ţ Piața odată cu renunțarea la convertibilitatea în aur a monedei Fed. Banii sunt fără acoperire sau cu acoperire fiindcă de fapt puterea de cumpărare a banilor este garantată de către stat. Ei nu au acoperire efectivă în bilanțul băncii naționale apar active dar nu există. Să spunem că Suma o s o bancnotă de 100 de lei echivalentul în valoare intrinsecă Sibiu. Ce este să spunem încrederea în Guvern care emite acea monede si bineînțeles cu cât oferta de orice produs numai în cazul banilor cu oferta când există o ofertă abundentă și cerere rămâne constantă prețul scade al acelui produs de aceea și cu banii putem spune că inflația este o modalitate de a scădea puterea de cumpărare scade prețul banilor. Cel de-al doilea lucru care a fost accentuat de pandemie și determinat de pandemie a fost oferta de bunuri și servicii. Lanțurile de producție la nivel internațional sunt afectate puternic. Dacă ne uităm numai la două industrii industria auto și industria de electronice există o mare lipsă de cipuri și așa mai departe. Și ar mai trebui să spun un lucru China este cel mai mare producător de bunuri industriale intermediare aproape toți producători toate industriile din toată lume depind de un bun produs din China de componente astfel că această criză spre deosebire de crizele anterioare a afectat semnificativ oferta fiindcă pentru a controla criza sanitară s au închis anumite fabrici la anumite lanțuri de producție au fost blocate pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă și atunci a apărut o problemă de ofertă de bunuri în special. Acest lucru a afectat fiindcă cu cât scade oferta de bunuri cu atât cererea rămâne constantă prețurile înregistrează o creștere astfel avem cele două dimensiuni pe de o parte abundența de monedă pe de altă parte o reducere a ofertei ceea ce a condus la o creștere a prețului

ş00:12:10:730ţ În cazul creșterii producției produselor agroalimentare. Avem de-a face cu o reducere a ofertei sau o creștere suplimentară a consumului pentru că pare că agricultura a mers în pandemie. Agricultura a mers

ş00:12:23:743ţ Numai că se pune problema întotdeauna dacă produsele agricole cât de ușor ajung la să spunem la consumatorul final și pe lanțul acesta de aprovizionare. Câți intermediari și cum cresc prețurile fiindcă în România sunt ne aflăm de multe ori într o situație paradoxală producția de bunuri agricole este foarte mare dar prețurile înregistrează o creștere pentru consumatorul final și de fapt aici a apărut problema și în România este aprovizionarea și tot ce înseamnă distribuția.

ş00:12:55:775ţ Ok înțeleg că suntem nu suntem un caz singular. Trăim într un puseu inflaționist la nivel mondial poate fi inflația controlată din centrii să spunem importanți mondial de la New York Uniunea Europeană sau fiecare țară va avea propria aventură

ş00:13:15:795ţ Stabilitatea prețurilor de regulă este obiectivul principal al băncilor centrale din fiecare țară. Nu există să spunem un mecanism la nivel internațional de control al inflației ci la fiecare țară sau fiecare regiune își gestionează cum consideră mai bine. În același timp actuala inflație nu este doar o problemă monetară și ar fi o problemă să considerăm că se poate rezolva doar prin instrumentele de politică monetară principalul instrument de politică monetară utilizat de băncile centrale nu doar în România ci peste tot în lume este reprezentat pe de o parte de ratele de dobândă de politică monetară pe de altă parte este de infuzia sau retragerea de monede de pe piață în momentul de față majoritatea băncilor centrale au început să adopte decizii cu privire la creșterea ratelor de dobândă în speranța că astfel inflația se va tempera cel puțin nu dar în același timp există o problemă structurală în sensul că nu este foarte ușor sau nu întodeauna este permis să spună așa băncilor centrale să adopte toate măsurile necesare fiindcă măsuri care pot conduce la o stabilizare a nivelurilor de prețuri sau o reducere a inflației pot să aibă un impact semnificativ asupra creșterii economice. De fapt întotdeauna este acest balans între creșterea economică și inflație.

ş00:14:45:885ţ Efectele cumva sunt invers proporțională dacă obții undeva un câștig pierzi în altă parte există riscul de a pierde în altă parte poți să stabilizeze financiar dar să slăbești creșterea economică cum

ş00:14:56:896ţ Absolut fiindcă măsura care ar duce la statuie ca să spunem reducerea inflația ar fi creșterea ratelor de. Creșterea ratelor de dobândă asta va însemna că tot ce înseamnă investiții costul creditelor devine mai mare și atunci investițiile vor fi descurajate dacă vor fi descurajate investițiile. Creșterea economică va scădea.

ş00:15:15:915ţ Vă pun o întrebare domestic există vreun risc să trăim coșmarul anilor 90 cu inflație foarte mare sută la sută peste 100 la sută care este în opinia dumneavoastră cel mai optimist și cel mai pesimist scenariu.

ş00:15:31:931ţ Anii 90 au reprezentat o perioadă neagră pentru cetățenii României din perspectiva procesului inflație anuală cu niveluri de inflație de 200 250 în anii 90 și 97 dacă ținem minte au fost peste 150. Nu cred că vom ajunge la aceste niveluri din UE având în vedere următoarele elemente o componentă principală pentru inflație o reprezintă într o oarecare măsură riscul de țară în momentul de față dacă ne uităm la nivelul de dobândă cu care se împrumută guvernul sunt cele mai scăzute. Facem parte din Uniunea Europeană altfel nu mai există acea problemă majoră de a avea acces la bunuri și servicii fiindcă în anii 90 erau și o problemă de ofertă prețurile creșteau foarte mult fiindcă oferta era foarte redusă. În același timp trebuie să subliniez faptul că economia României este dezechilibrată din perspectiva balanței comerciale depinde foarte mult de importuri mai ales pe anumite domenii ceea ce e vulnerabil vizează într o oarecare măsură economia României dar în același timp această vulnerabilitate se transpune de cele mai multe ori într o depreciere a monedei naționale și astfel o vom putem și în ultimii ani avem o depreciere deși nu i majoră dar avem o depreciere a monedei naționale în raport cu euro și cred că această depreciere va continua fiindcă soluția atunci când ratele de dobândă devin mai atractiv pentru investitorii străini. De ce fiindcă vin și plasează bani în România la un nivel de dobândă mai ridicat și atunci într un fel sau altul mi se reduce această presiune pe cursul de schimb. A doua să spunem principală diferență comparativ cu anii 90 este că piața României este o piață liberă în momentul de față fluxurile de capital pot să intre și să iasă. Avem liberalizat contul de capital astfel că nu mai este o problemă că nu poți să intri bani din străinătate și atunci riscul de a ajunge la 150 este foarte foarte scăzut zic eu improbabil dar riscul să înregistrăm o dobândă cu două cifre este destul de ridicat.

ş00:17:47:1067ţ Este o informație foarte interesantă. Cum putem compensa Efectul devalorizării banilor pentru cineva care are bani acum sau care vrea să își salveze există cumva riscul nu dacă i lasă fără să facă nimic să se trezească peste un an sau doi. Cu ei la eu știu nu jumătate dar la %60 din valoarea de atunci sau eu știu noi cum putem să compensăm.

ş00:18:15:1095ţ Tocmai pornind de la definiția inflației care este o scădere generalizată a puterii de cumpărare ar trebui să cumpărăm înainte să se devalorizeze și acum ce am putea să cumpărăm este o altă discuție. Întotdeauna există alternative investiționale putem să cumpărăm și românii sunt foarte obișnuiți să cumpere active să spunem reale imobile case terenuri și așa mai departe care în perioade inflaționiste își conservă într o oarecare măsură

ş00:18:43:1123ţ Valorile sa fie asta explicația faptului că în continuare sectorul imobiliar merge

ş00:18:51:1131ţ Sectorul imobiliar merge și datorită faptului că românii consideră că cea mai bună investiție o reprezintă activele imobiliare și dacă ne uităm peste statisticile arată că peste %90 dintre români dețin casa în proprietate. Este o modalitatea cea mai utilizată majoritatea inclusiv pentru a investi este mai ușor de înțeles dintr o anumită perspectivă fiindcă vezi locuința vestele nu înțelege cetățeanul român înțeleg mai bine piața imobiliară. Asta nu înseamnă că e cea mai bună alternativă fiindcă sunt și alternative de a investi în instrumente financiare precum acțiuni obligațiuni care pot să confere nivelul de randamente superioare investițiilor în active reale. Numai că aici din păcate în România nivelul investițiilor în instrumente financiare este relativ scăzut din cauză că nivelul de educație financiară este scăzut în România avem unul dintre cele mai scăzute niveluri de educație alfabetizare financiară din Europa. Piața de capital din România este slab dezvoltată în sensul că nu foarte multe companii inclusiv autohtone sunt listate și ai capacitatea de a investi în acțiuni. De asemenea alte instrumente sunt relativ reduse

ş00:20:07:1207ţ Dar cei mai mulți români țin banii în depozite bancare și mai nou de un an un an jumătate în certificate de trezorerie cărora guvernul le face publicitate și cumva le explică mai bine și cere investiția românilor în așa ceva. Credeți că acestea vor reuși să acopere măcar creșterea sau devalorizarea

ş00:20:31:1231ţ Inclusiv uitându ne acum care este nivelul de inflație și care este ratele de dobândă care sunt ratele de dobândă constatăm că dobânda reală este negativă în sensul că dobânzile în special la depozite în lei nu depășesc cu 1 vreo 5 2 la %5. Depinde de perioada depinde de bancă dar la un nivel de inflație de opt la sută deja există o rată negativă de %10 aproximativ. De asemenea în cazul obligațiunilor nivelul ratelor de dobândă reale sunt negative. Principalul avantaj în cazul acestor tipuri de instrumente financiare depozite obligațiuni constă în lichiditatea acestora oricând poți să ai acces la banii la numerar în sensul că un depozit îl poți desface oricând să te retragi banii bineînțeles că dacă este la termen și îl lichideze mai devreme vei avea. Să spunem un cost de lichidare dar ai acces pe când alte investiții gen imobiliare acțiuni sau unități de fond pot fi de multe ori au un prezintă un nivel de lichiditate mai scăzut și durează o perioadă până când poți face dar nu cred întotdeauna în perioadele inflaționiste. Depozitele și obligațiunile nu au conferit un nivel de dobândă pozitiv real.

ş00:21:49:1309ţ Zilele trecute discutam cu un om de afaceri din domeniul IT care mi a spus că firmele performante din acest domeniu performante însemnând cele care pot arăta o cifră de afaceri crescătoare în ultimii ani profituri cumva seriozitate pe piață sunt asaltate în momentul de față de capital provenind de la fonduri de investiții de la firme mai mari care vor în felul acesta să își securizeze banii de inflație. Credeți că credeți că acesta este un fenomen cumva. Important este să zicem reflectă tocmai această teamă de inflație nevoia de a căuta locuri sigure și profitabile care să depășească tudta despre va continua eu va extinde principalul

ş00:22:43:1363ţ Factor care determină aceast fenomen la nivel internațional nu doar la nivelul României constă în faptul că piața pe piață sunt foarte mulți bani ieftini și atunci mulți investitori caută oportunități investiționale care să le confere un randament superior în sensul că este foarte ușor în Statele Unite în Europa chiar și în Asia să atragi bani cu dobândă foarte foarte mică în sensul că emite obligațiuni dacă ești un fond mare de investiții emiți obligațiuni sau te împrumuți direct de la instituții financiare la dobânzi aproape de zero 0 5 si atunci ai acces la resurse ieftine și trebuie să cauți oportunități și cauți oportunități în special pe piețe emergente și în sectoare de activitate emergente în sensul care conferă un randament ridicat de aceea foarte multe companii din domeniul IT și nu numai. Sunt ofertate în momentul de față de fonduri de investiții fiindcă aceștia au o lichiditate și doresc oportunități de a investi nu neapărat să se protejeze împotriva inflației ci acesta este businessul obișnuit al fondurilor de investiții.

ş00:23:50:1430ţ Există vreo legătură între nivelul inflației și nivelul la care viitorul Guvern a anunțat că vrea să crească și vrea să indexeze pensiile și să crească valoarea salariului minim. Credeți că acele cote de %10 la pensii de majorarea alocațiilor urmăresc tocmai acest lucru să compenseze presiunile inflaționiste.

ş00:24:19:1459ţ Legislația în România prevede de cele mai multe cazuri o indexare periodică a diferitelor categorii de venituri cu rata inflației. De multe ori este respectată de multe ori este amânată. În același timp trebuie să privim puțin această relație dacă privim din perspectiva. Aceste niveluri ale pensiilor sau alocații sunt crescute fiindcă anticipează o inflație. Nu cred fiindcă am avut perioade de inflație ci poate este doar o decizie politică fiindcă au fost promise și că oamenii se așteaptă asta. Nu știu dar nu cred cum va influența creșterea acestor venituri inflația este o discuție puțin mai amplă în sensul că crescând nivelul de venituri crește cererea potențială care poate afecta inflația dar nu cred că va avea un impact major asupra inflației în mod direct prin cerere fiindcă de regulă sunt venituri relativ mici. Cererea nu va fi puternic afectată. În același timp o alt mecanism de afectare a inflației și a economiei poate să fie destabilizare să spunem din perspectivă bugetară în sensul după cum știm bugetul României este deja într un deficit structural major. Datoria publică a României a crescut și astfel crescând anumite categorii de venituri poate nu spun că se va întâmpla poate să crească deficitul fiindcă trebuia acoperit undeva fie se reduc alte cheltuieli fie crește deficitul și crescând deficitul va crește datoria publică ceea ce înseamnă că într un fel sau altul statul se va împrumuta la niveluri de dobânzi mai ridicate.

ş00:25:56:1556ţ Profit de asta să vă întreb dacă inflația va avea vreun efect negativ asupra bugetului local. Dumneavoastră sunteți consilier local. Credeți că inflația

ş00:26:06:1566ţ Întotdeauna are un efect negativ asupra tuturor mai puțin asupra celor care au datorii în sensul că singurii beneficiari ai unei inflații ridicate sunt cei care au datorii foarte mari și atunci valoarea acestor datorii. Din perspectivă reală se reduce foarte mult fiindcă dacă am să vă dau 100 de lei astăzi și la peste sunt dator peste un an și data inflația este de %80. Cu acei 100 de lei dumneavoastră veți putea cumpăra mai puține adică pentru mine costul real este mai redus atât persoanele fizice cât și autoritățile administrației administrațiile publice. Atv urile vor fi afectate și nu ne uităm doar la ce se întâmplă pe piața construcțiilor și toate obiectivele de investiții majore obiective majore de investiții sunt puternic afectate fiindcă prețurile au crescut foarte mult pentru materiale de construcții și atunci ai bugetat în momentul de față o investiție care valorează să spunem un milion de lei și constați după un an un an și când efectiv începi lucrările că nu sunt suficiente fondurile alocate și trebuie să faci o majorare.

ş00:27:11:1631ţ O ultimă întrebare. Există vreo pârghie la nivelul statului pentru a diminua efectele negative ale inflației. Se spune cumva că în momente de inflație statul este de un cinism teribil și lasă ca inflația să se distreze pe seama pe seama salariilor pe seama investițiilor cetățenilor care cumpără mai puțin cu banii pe care i ai. Există există o soluție ca statul să nu fie atât de cinic și imoral în asemenea situații.

 

ş00:27:45:1665ţ Apoi spuneam că principalul beneficiar al unei inflații este cel care este datornic că de regulă guvernele înregistrează deficite și sunt din perspectivă netă sunt datori și de regulă sunt datori cetățenilor sau altor investitori care cumpără obligațiuni guvernamentale. În același timp există mecanisme să spunem pentru a reduce nivelul prețurilor pentru anumite bunuri și servicii. Trebuie să creezi cadrul ca cererea să crească aceasta fiind modalitatea cea mai bună elimini tot ce înseamnă deficiențe în lanțurile de producție crește faciliteze creșterea producției astfel încât nivelul prețurilor să scadă. Bineînțeles că statul poate să intervină prin banca centrală și să controleze trebuie să influențeze nivelul de rata dobânzii și astfel oferta de bani. Bineînțeles că mai există și cea de-a doua metodă de control a prețurilor și într o economie de piață este de evitat în economia socialiste și dinainte de 89 toate prețurile erau administrate care poate să aibă un efect de diminuare pe termen scurt dar va afecta semnificativ pe termen lung piața respectivă se discută acum foarte mult despre plafonarea prețurilor la energie sau la gaze naturale. Constatăm deja că foarte mulți producători să spunem furnizori solicită să și retragă autorizația și asta s a întâmplat în multe state există criză din anii 90 în California în care statul a venit și a plafonat prețul la energie electrică și jumate din furnizori au dat faliment și pe termen mediu prețurile au crescut mai mult decât inițial dar există o măsură și se discută în continuare nu doar la nivelul României ci și la nivelul altor state de a subvenționa într o oarecare măsură sau a limita creșterea prețurilor.

ş00:29:37:1777ţ Încă o întrebare. La sfârșit cât vom trăi cu inflația la nivelul acesta un an doi o lună două

ş00:29:46:1786ţ Conform estimărilor băncii ale Băncii Naționale. Se anticipează că se va reveni în intervalul normal undeva 3,5 plus minus două puncte procentuale în partea a doua a anului 2023. Din punctul meu de vedere depindem foarte foarte mult de evoluția la nivel internațional și de evoluția prețurilor la energie fiindcă în momentul de față Inflația este influențată și ar mai trebui să le spunem aceste costuri cu energia cu gazele naturale cu Petrolul se propagă ulterior pentru un efect de contagiune și la nivelul altor bunuri și servicii. Toate prețurile vor înregistra o creștere atâta timp cât prețul benzinei motorinei energiei înregistrează creșteri. Nu cred că vom reveni la perioada cu o inflație sub la sută până în 2024.

ş00:30:36:1836ţ Deci încă un an jumătate. Cel puțin vă mulțumesc domnule Andrieș pentru discuția de astăzi. Și Vă așteptăm și altădată.

ş00:30:45:1845ţ Mulțumesc mult.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Avem selecţioner!

Nicolae GRECU

Avem selecţioner!

Dinspre conclavul de la „Casa Fotbalului” se iţesc dâre de fum alb, numai că cine e alesul rămâne un mister.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (4)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (4)

Autorul prezintă în continuare procesul rapid de dispariţie a ţărănimii prin colectivizarea comunistă a agriculturii, aşa cum l‑a perceput în propria copilărie.

Din bucătăria rugăciunii

pr. Constantin STURZU

Din bucătăria rugăciunii

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a consacrat 2022 ca fiind "Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi "Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigore Palama şi Paisie de la Neamţ”. De fapt, şi când vorbim despre sfinţii isihaşti, tot despre rugăciune vorbim. Adică despre ceea ce ne orientează spre Dumnezeu.

Economia, ştiinţă sau pseudoştiinţă?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Economia, ştiinţă sau pseudoştiinţă?

„Când teoria matematică este arbitrul suprem al adevărului, devine dificil să vedem diferenţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă. Rezultatul sunt oameni precum judecătorul din procesul lui Evangeline Adams sau Fiul Raiului din China antică, care au încredere în exactitatea matematică a teoriilor fără a lua în considerare performanţele lor - care confundă matematica cu ştiinţa, raţionalitatea cu realitatea.” (Levinovitz, 2016)

pulspulspuls

Atenţiune, atenţiune! Ta-ra-ram, ta-ra-ram: iaca noua împărţeală a dregătoriilor moldave!

Atenţiune, atenţiune! Ta-ra-ram, ta-ra-ram: iaca noua împărţeală a dregătoriilor moldave!

Veşti noi pe astăzi, stimaţi telespectatori, multe “bombă”, despre noua împărţeală de posturi de şefi regionali din Moldova, la instituţiunile ce au sediul, multe din ele, taman la Iaşi. 

Caricatura zilei

Fără certificat verde în UK

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X