Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Au ales să rămână departe de România

Zece poveşti de succes ale tinerilor din Iaşi care au lăsat în urmă România

GALERIE
Ioana si Alexandra AbabeiIrina FotacheSabin Costea, cel cu papion rosuIoana HeraDelia CantoriuDaniel Moraru 1Stefana CovalciucMadalina Teodora Secareanu
  • Ioana si Alexandra Ababei
  • Irina Fotache
  • Sabin Costea, cel cu papion rosu
  • Ioana Hera
  • Delia Cantoriu
  • Daniel Moraru 1
  • Stefana Covalciuc
  • Madalina Teodora Secareanu
- +

„Ziarul de Iaşi“ a luat legătura cu tineri de succes din lume care lucrează în America, Europa sau Japonia.

Migraţia tinerilor liceeni care pleacă spre cele mai bune universităţi din lume, după terminarea unui liceu la Iaşi, nu se termină la finalizarea studiilor universitare. Mare parte dintre cei care pleacă să se pregătească în străinătate, în domenii care la noi nu există ori nu sunt bine definite, aleg să rămână acolo pentru o carieră de succes. Unul dintre motive este şi salariul, mult mai mare decât cel din ţară.

Printre zecile de ieşeni care au ur­mat acest traseu al vieţii lor se numără şi două surori. Ioana şi Ale­xandra Ababei şi-au găsit joburile în Marea Britanie, iar cel mai important lucru este că sunt împreună, o familie. Ioana a terminat Colegiul „Raco­viţă“ din Iaşi, a făcut studiile universitare la Universitatea Nottingham, iar acum lucrează la o firmă inter­na­ţională de finanţe, RSM, care deţine birouri şi în Bucureşti, şi în Cluj. Acum, ea locuieşte în Newcastle-upon-Tyne, iar sora ei, în oraşul Shef­field.

„Ca asistent în consultanţă financiară, rolul meu este de a ajuta companii mici şi mijlocii să îşi definitiveze bilanţul contabil anual în conformitate cu legislaţia din Marea Britanie şi standardele internaţionale. Îmi place extraordinar de mult ceea ce fac pentru că am posibilitatea de a colabora cu oameni de afaceri de succes, le pot oferi suges­tii în legătură cu decizii strategice ce ţin de compania lor şi potenţiale scenarii de a-şi îmbunătăţi profitul. Clienţii mei variază de la o industrie la alta, majoritatea având structuri diferite cu un număr de angajaţi de la 3 la 500 şi vânzari de la câteva mii de lire până la milioane“, spune tânăra în vârstă de 25 de ani.

În liceu oscila între Academia de Poliţie şi ASE în Bucureşti. A ales însă să plece.

Alexandra lucrează la Universitatea din Leeds

După absolvire a lucrat la Deloitte în procesul de audit al companiilor din sectorul privat şi public.

„Cred că oportunităţi asemănătoare sunt şi în România, dar şansele de a deveni independent financiar după primul salariu de începător sunt mult mai mici acasă. În Marea Britanie, când ai un loc de muncă, reuşeşti să îţi plăteşti fără ajutorul nimănui chiria şi toate cheltuielile. Standardele sunt foarte ridicate şi seriozitatea este esenţială în fiecare zi, iar mo­tivaţia financiară este pe măsu­ră. Acasă sunt mulţi oameni care mun­cesc din greu şi câştigă salarii care abia acoperă cheltuielile de ba­ză. Şi asta mă determină să rămân aici cel puţin pentru moment“, povesteşte aceasta.

Sora ei, Alexan­dra, a făcut universitatea în ţară, apoi s-a dus în Marea Britanie să facă masterul. A terminat tot „Racoviţă“, la fel ca sora ei mai mică, apoi a absolvit Faculta­tea de Psihologie a Universităţii „Al.I. Cuza“, iar studiile postuniversitare le-a făcut în domeniul „Science in Management & Marketing“. După 3 ani s-a hotărât să lucreze în domeniul public, iar de un an este business analyst la Univer­sitatea din Leeds într-un proiect care implementează un sistem CRM (customer relationship management) pentru îmbunătăţirea procesului de admitere a studenţilor şi pentru o interacţiune cu platformele IT eficientă pentru studenţii din Leeds. Alexandra are 27 de ani.

Oferă asistenţă IT bancherilor

Irina Fotache a terminat Cole­giul „Negruzzi“ din Iaşi, apoi a ur­mat cursurile de IT Management for Business la Universitatea din Manchester.

„E un curs care deşi are echivalenţe care se găsesc la noi, e mai dur în UK, mai competitiv, mai creativ, făcut în colaborare cu marile companii multinaţionale. Am avut ocazia de a-mi face o reţea profesională foarte devreme, încă din anii de studenţie, să lucrez pe proiecte şi în competiţii pentru Jaguar Land Rover, Procter & Gamble, PWC, Deloitte şi multe altele. Această strânsă legătură dintre curs şi industrie m-a atras foarte mult“, mărturiseşte tânăra în vârstă de doar 23 de ani.

Momentan, lu­crează în IT la Credit Suisse, o bancă de investiţii elveţiană, la biroul lor din Londra. Jobul ei este să ofere asistenţă IT bancherilor, celor care se ocupă de vânzări şi research.

„În acelaşi timp, m-am ocupat şi de evenimente precum Conferinţa Glo­bală de Produse Credit în Barcelo­na şi evenimente cu clienţi investitori şi executivii companiei, tot dintr-o perspectivă IT. Motivul pentru care am plecat din ţară a fost din dorinţa de a-mi da o şansă să construiesc cariera într-o meritocraţie, să văd ce pot face fără a suferi de lipse de acolade, iar UK a fost răs­punsul ideal. De aceea aici este mediul în care simt că îmi pot atinge adevăratul potenţial profesional“, explică Irina.

Deşi îşi iubeşte munca şi îi place să aibă un rol cheie într-o companie atât de mare, Irina spune că nu elimină opţiunea de a se în­toarce acasă. A ales să studieze IT deoarece de mică a avut o înclinaţie spre acest domeniu, deoarece „ştiam că tehnologia străbate toate industriile“, după cum chiar ea spune.

La Vatel, Sabin a fost cel mai bun din generaţia sa

Sabin Costea este un alt absol­vent din judeţul Iaşi care a reuşit performanţa de a ajunge pe cele mai înalte culmi. Acesta a absolvit Cole­giul „Mihai Sadoveanu“ din Paşcani, după care a obţinut o bursă la şcoala superioară Vatel din Lyon, Franţa, o şcoală prestigioasă în Europa. Aici a reuşit, la finalul studiilor, să fie şef de promoţie pe toată Franţa la specia­lizarea lui, obţinând titlul de „Major National“. Acum lucrează în domeniul managementului hotelier, la Monte Carlo. Sabin este controlor de gestiune al hotelurilor Hôtel de Paris şi Hôtel Hermitage, ambele de cinci stele, situate în cartierul monegasc Monte Carlo. Se ocupă de in­ventare, controlul stocurilor tuturor centrelor de profit şi al centrelor de costuri din hoteluri, cum ar fi restaurantele, barurile, rezervele, room service-ul etc, dar şi de stabilirea bugetelor celor două întreprinderi: venituri, costuri, evenimente excep­ţionale, amortizări, marje.

„Când şi în ce context voi putea să mă întorc în România? Nu ar fi acum un pas potrivit, din punct de vedere financiar şi profesional. Vreau să-mi construiesc o carieră în această industrie, iar salariile de început şi posibilităţile de a avansa pe scara ierarhică la care aş putea să sper întorcându-mă nu justifică efortul depus de familia mea şi de mine pentru a avea accesul la această educaţie. Mă văd investind şi lansând iniţiative antreprenoriale în ţară, dar îmi trebuie mai multã experienţă pentru aceste planuri. Aşa că acum nu pot face prea mult pentru ţară, cum nici ea nu poate face prea multe pentru mine. Îmi iubesc ţara, aş vrea să particip la reconstrucţia ei sau la ghidarea ei într-o direcţie mai constructivă decât se întrevede acum, dar sistemul e prea şubred, ultimele instabilităţi politice sunt o manifestare evidentă a acestei confuzii la nivelul instituţional“, mărturiseşte cu maturitate Sabin, în vârstă de 23 de ani.

Povesteşte că a plecat în afară deoa­rece nu voia să înceapă să muncească de la 18 ani, dar nici să-şi continue studiile doar de dragul de a avea o diplomă. În opinia lui, România este o ţară mică, în care nu putem fi cu adevărat deschişi, în care nu se pot forma suficiente orizonturi pentru tinerii cu capacităţi intelectuale peste medie. La noi în ţară, în domeniul managementului hotelier, abia de câţiva ani se construiesc instituţii de învăţământ superior, care nu pot însă concura cu expertiza profesională a unei facultăţi ca Institutul Vatel, cel mai important grup mondial al Stu­diilor de Management în domeniul Hotelier/Turism. Acesta are 35 de ani de experienţă educaţională şi 31 de şcoli în toată lumea.

„Oricâte sa­crificii ar presupune studiile în străinătate, şansa de a învăţa de la o instituţie cu asemenea validare edu­cativă nu trebuie ratată dintr-o nostalgie naţionalistă prost înţeleasă“, încheie acesta, ferm convins.

 

Un post care acoperă 10 fabrici din lume

În demersul nostru de a găsi absolvenţi de liceu care au studiat în străinătate şi care au ales să rămână acolo pentru un job de succes, am întâlnit-o şi pe Ioana Hera, în vârstă de 40 de ani. Ea nu a făcut facultatea în străinătate, ci la FEEA la „Cuza“, în Iaşi, dar a continuat cu un master în Business Administration, la War­wick University. După absolvire, din 1999 a început să lucreze pe resurse umane la diferite companii, iar în prezent lucrează în Anglia la o fa­brică.

„Postul meu actual este Lean Transformation Manager. Este un post la nivel de business unit (unitatea noastră are o cifră de afaceri de aproximativ 2 miliarde $). Postul acoperă toate fabricile (2 în UK, 4 în Franţa, una în Maroc, 3 în Italia. Responsabilităţile mele sunt să coordonez activităţile cu obiective concrete de îmbunătăţire a productivităţii, reducere a spaţiului productiv ocupat, reducere a stocului, reducere a altor costuri. Influenţez într-o oarecare măsură planurile tactice pe termen scurt, iar la nivel operaţional - governance şi reporting - mă asigur că toţi indicatorii de per­formanţă sunt monitorizaţi“, explică Ioana jobul ei din Anglia.

Ea se află în top 120 de leaderi din business unit dintre cei 5.000 de angajaţi. Recunoaşte că şi acasă era împlinită profesional. Când a plecat din Româ­nia, avea deja o carieră în resurse umane. A plecat însă în Anglia pentru că s-a căsătorit cu un englez.

„Eu sunt probabil o excepţie. De fapt, în Anglia a trebuit să o iau cam de la început, cel puţin în primele două companii în care am lucrat. Întotdeauna am dorit sa fac un MBA, dar am vrut să acumulez câţiva ani de experienţă. Am ales Warwick pentru că au un program de MBA foarte bun, la distanţă, şi sunt recu­noscuţi la nivel mondial. Deocam­dată, nu vreau să părăsesc Anglia definitiv. Motivul este simplu: fa­mi­lia, am o fetiţă care tocmai a în­ceput şcoala“, explică Ioana.

Chef la un restaurant în San Francisco

Dacă majoritatea tinerilor s-au îndreptat spre meserii în domeniul IT sau al Managementului, Delia Can­to­riu a reuşit să-şi facă o carieră în domeniul culinar. Este absolventă a Colegiului „Sadoveanu“ din Paşcani şi a urmat în Bulgaria HRC Culinary Academy. Acum lucrează în Ame­rica, unde este chef la restaurantul Murray Circle, în San Francisco.

„În ţară nu există o şcoală de arte culinare şi nici nu sunt prea multe restaurante de fine-dining, aceasta fiind zona mea principală de interes şi lucru. Cred deci că şansele mele ar fi fost mult mai mici în ţară. De obicei, totul trebuie să fie impecabil. Rapiditate, organizare, fineţe, control, rezistenţă sub presiune, un bun managment al timpului sunt toate calităţi esenţiale într-un asemenea job. Dar cea mai importantă, cred eu, e pasiunea, fără de care nu poţi avansa. E foarte greu, însă e jobul visurilor mele. Probabil că, dacă aş face altceva, m-aş plictisi enorm. Iniţial, am vrut să merg la o academie culinară de top în Elveţia, însă am aflat că taxele erau cu totul peste aşteptările mele. Nu am vrut să îi fac pe ai mei să împrumute bani pe viaţă, aşa că am căutat o variantă mai accesibilă ca preţ şi mult mai aproape de casă“, spune Delia, care este şi proaspătă mămică.

Profesor universitar în Japonia

În alt capăt de lume, ieşeanul Daniel Moraru este japonez de 10 ani. În 2007 a terminat studiile doctorale la Shizuoka University, iar în prezent este profesor asociat în cadrul Facultăţii de Inginerie, Depar­tamentul de Electronică şi Ştiinţa Ma­terialelor, Universitatea Shizuo­ka, Japonia. Ca şi Ioana Hera, Daniel a făcut facultatea în ţară, apoi a ales să plece pentru a-şi croi alt destin.

„După absolvire, în 2007, am decis să continui în cercetare pentru o perioadă de post-doctorat de câţiva ani. După ce am lucrat ca profesor asistent o perioadă, s-a scos o po­ziţie de profesor asociat la concurs la Universitatea Shizuoka. Po­vestea unei astfel de angajări este ace­eaşi cu cea a multor altor cerce­tători din Japonia, fie japonezi, fie străini. Activitatea departamentului, şi parţial şi a mea, se axează pe studii de cercetare în domeniile legate de nano-electronică, optică şi fotonică, electronică cuantică, precum şi în studii ale materialelor cu proprietăţi corespunzătoare pentru aplicaţii avansate în electronică“, menţio­nează Daniel, deschis spre explicaţii.

Pus în faţa unei comparaţii între sistemul educaţional din Japonia şi cel din România, Daniel evită să facă acest lucru, însă precizează că admiterea în Universitate acolo se face pe bază de examen, ceea ce menţine calitatea studenţilor şi a cunoştinţelor mereu la un nivel rezonabil.

„Cred că există şi o ten­dinţă vizibilă de a aborda în cadrul studiilor universitare subiec­te practice şi de a încuraja studenţii să îşi aplice cunoştinţele în industrie, servicii, infrastructură, într-un mod care să conducă la o îmbunătăţire a nivelului de trai al întregii comuni­tăţi“, adaugă acesta.

Daniel a lucrat în ţară tot în învăţământ, a predat fi­zica la liceul unde a absolvit în Paşcani, dar şi la mai multe şcoli gim­naziale şi liceale din Iaşi. Şi-a dat până şi definitivatul. Mărturiseşte că a rămas nostalgic după acele vremuri, pentru că a întâlnit mulţi copii pasionaţi de fizică şi ştiinţă, şi că me­reu va fi atras de o carieră spre edu­caţie.

„Dacă o astfel de carieră va fi vreodată din nou în România, la nivel universitar sau nu, este dificil de prezis la momentul de faţă. Asta mai ales pentru că obiectivul meu pe viitorul apropiat este să îmi setez propriul laborator şi propria tema­tică de cercetare la Univer­sitatea Shizuoka. Nu pot decât să mă bucur că am o astfel de oportunitate de a face acest lucru în Japonia“, mai povesteşte acesta despre planurile de viitor.

Andrei lucrează în IT încă din anii de studenţie

Printre tinerii ieşeni care lucrează în străinătate se numără şi Andrei Ho­dorog, absolvent al Colegiului Na­ţional din Iaşi. Acesta însă, deşi lucrează la o platformă într-o companie britanică, este încă student la Cardiff University. Se află în peri­oada programului de tip „sandwich“, adică în anul de practică cuprins între anul II şi III de studii. Astfel, absolvenţilor li se dă oportunitatea de a face practică de specialitate în cadrul unei companii, pentru ca, atunci când ies de pe băncile facultăţii, să aiba deja în CV un an de experienţă. Practică pe bani, deoarece salariul lui a pornit de 12.000 lire sterline pe an şi creşte progresiv, în funcţie de performanţă.

„Am ales să lucrez într-o companie de talie medie, dar în creştere, denumită Eysys Limited. Aceasta are ca activitate principală proiectarea, dezvoltarea, promova­rea şi mentenanţa website-urilor şi aplicaţiilor web pentru agenţi co­merciali din sectorul turismului britanic. Unul dintre produsele principale ale companiei este Holistic, o platformă semi-inteligentă care, printre altele, analizează comportamentul vizitatorilor şi le face recomandări de vacanţe şi hoteluri pe baza istoricului navigării“, îmi explică Andrei spunând că în fişa postului său intră proiectarea şi dezvoltarea interfeţelor de interacţiune cu utilizatorul a aplicaţiilor web.

Mo­mentan, lucrează la site-ul travel.co.uk, care se preconizează a fi cel mai mare agregator de oferte de vacanţe din Marea Britanie, acesta colectând ofertele în timp real de la furnizori precum Expedia, LowCost Holidays şi On The Beach.

„Mediul de lucru este unul foarte motivant. Compa­nia ne oferă toate facilităţile de care avem nevoie: bucătărie de ultimă generaţie, cafea la discreţie, duşuri, parcare privată, abonamente la sala de fitness la preţuri preferenţiale, transport privat în cazul grevelor (frecvente aici) pe mijloacele de transport public şi bonusuri lunare adică câteva sute de lire în plus la salariu. În fiecare lună există câte un câştigător. De obicei, angajaţii beneficiază la sfârşitul perioadei de practică de salarii cuprinse între 18.000 şi 22.000 lire sterline pe an“, mai spune acesta.

Iar acest salariu este doar pentru începători, pentru cei care ies de pe băncile univer­sităţii. Ne putem uşor imagina la ce salariu ar putea ajunge Andrei după câţiva ani de muncă în Marea Britanie şi de ce nu ar alege un job din România.

Ştefana este în Africa la un internship

În septembrie a terminat masterul, iar din martie 2016 va începe să lucreze la o companie de strategy consulting. Momentan este în Africa de Sud, în Johannesburg, unde face un internship cu compania Endeavor, o companie care se axează pe promo­varea şi sprijinirea antreprenorilor locali. A absolvit Colegiul „Raco­viţă“ la Iaşi, apoi a plecat la facultate la Universitatea din Bath, unde a studiat Administrarea Afacerilor. Sco­pul companiei unde va lucra este „să asiste business-urile cu o analiză obiectivă atunci când au de luat o decizie importantă - fie să se extindă în alte ţări, fie să restructureze compania, fie să îmbunătăţească profiturile sau să decidă obiectivele stra­tegice pentru următorii ani. Din păcate, în România există teama asta de a aduce pe cineva extern care să îţi spună cum să îţi conduci business-ul, dar în străinătate obiec­tivitatea este văzută ca un plus şi o sursă de revigorare a modului în care activităţile corporatiste sunt conduse“, menţionează Ştefana.

Şi-a dorit să studieze în Anglia de la 12 ani, când a vizitat această ţară prima dată. În cei patru ani de facultate a avut ocazia să lucreze şase luni la o bancă în Londra, şase luni în dome­niul public în New York şi şase luni să participe într-un schimb de experienţă în Hong Kong.

„Am decis să rămân în Anglia deoarece industria în care plănuiesc să mă dezvolt, strategy consulting, nu este foarte dezvoltată în România. Din firmele de consultanţă de top din acest do­meniu, doar una este prezentă în Bu­cureşti şi are un birou foarte mic. Am considerat că ar fi mai re­co­mandat să rămân în Londra. Economia României e foarte vola­tilă şi nu atrage suficienţi investitori străini, cel puţin nu la nivelul po­tenţialului pe care îl are. Consider că e mai important ca noi, cei care am decis să studiem în străinătate, să fructificăm cunoştinţele adunate în acelaşi mediu, să ne dezvoltam principii practice într-un mediu global şi, odată ce acumulăm o experienţă solidă, să o aducem în Romania şi să încercăm să generăm noi schimbări care să ne alinieze la nivelul Europei de Vest“, explică convingător Ştefana.

Master la Cambridge, avocat la o prestigioasă firmă de drept

Tot la „Racoviţă“ a terminat liceul şi prietena ei, Mădălina Secăreanu. Aceasta este absolventă de Econo­mie şi Politică a Universităţii York şi a terminat ca şefă de promoţie. A câştigat chiar şi premiul pentru cel mai bun student în Economie. Mas­te­rul de cercetare l-a făcut tot în Eco­nomie la Universitatea Cam­bridge, iar lucrarea ei de disertaţie a fost despre efectele migraţiei intra-euro­pene asupra sistemelor de pensii în Uniunea Europeană. Studiile postuniversitare le-a făcut în drept, cu o bursă integrală din partea uneia dintre cele mai prestigioase firme de drept din Londra, Slaughter and May. Va începe să lucreze acolo ca avocat în luna martie, anul viitor.

„Circumstanţele extrem de favorabile au făcut ca în ultimul an de fa­cultate să fiu recrutată de una dintre cele mai prestigioase şi recunoscute case de avocatură pe plan mondial, un job greu de egalat în multe ţări. Voi lucra la o casă de avocatură internaţională ce reprezintă multinaţio­nale, guverne, bănci şi fonduri globale în tranzacţii şi dispute care implică mai multe jurisdicţii şi arii complexe de drept. Este combinaţia pe care o căutam între provocare intelectuală şi adrenalină, uneori covârşitoare, care vine cu presiunea de a reuşi în cel mai mare centru financiar al lumii“, mărturiseşte tânăra ieşeancă. 

În ultimii ani, nu­mărul liceenilor care pornesc spre marile universităţi ale lumii creşte, anul acesta ajungând la peste 100 de absolvenţi care au dat în vară examenul de bacalaureat, faţă de 70, câţi au fost acum doi ani.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri