vineri, 29.03.2024
În loc să încerc o analiză obiectivă a schimbărilor petrecute în România în ultimii 30 de ani, îmi propun să formulez, spontan, zece enunţuri despre ce cred că am pierdut şi am câştigat eu personal, o dată cu prăbuşirea comunismului, căci despre asta este vorba, de fapt, în invitaţia provocator-evaluativă a redacţiei.
1. Am câştigat libertatea personală totală, a cărei lipsă mi-a marcat traumatic mai ales ultimii zece-cincisprezece ani ai vieţii sub comunism. La cei treizeci şi şapte de ani pe care îi aveam la Revoluţie, mă consider că aparţin, în pofida tuturor deziluziilor, unei „generaţii salvate“. Mi-am văzut realizate aproape toate proiectele şi „visele“ copilăriei, unele difuze şi inconştiente: am parcurs o carieră onorabilă de profesor, la Iaşi şi la alte trei Universităţi mari (Sorbona, Jena, Viena), mi-am însuşit mai multe limbi şi culturi importante, am călătorit mult, în zeci de ţări de pe patru continente, am zăbovit îndelung în aproape toate muzeele de artă şi bibliotecile importante ale Europei.
2. Ca unul care am trăit umilinţa de a fi şi a te simţi rob în perioada comunistă şi „cetăţean de mâna a doua“ (cozi interminabile la porţile ambasadelor pentru o viză, ghişeele „de lumea a treia“ pe aeroporturi, mefienţa sau condescendenţa funcţionarilor „occidentali“) în primii ani de după Revoluţie, sunt acum, iată, cetăţean european, membru al celei mai avansate alcătuiri politice, Uniunea Europeană, iar ţara mea este protejată de cea mai puternică alianţă militară din istorie, NATO. Speranţele şoptite, apoi pierdute, ale bunicilor şi părinţilor mei s-au îndeplinit.
3. Pentru toţi cârtitorii de doi bani, chiar dacă unii, de la înălţimea poziţiei lor politice sau academice, îşi meşteşugesc cu sârg „patriotic“ cârtelile anti-europene şi anti-atlantice, nu am decât dispreţ. Îi desfid şi îi consider nişte trădători.
4. Am pierdut iluziile, câte vor fi fost, despre esenţa bună a naturii umane. Ideal, solidaritate, altruism, cultură, prietenie, familie, patrie, iubire de oameni, sacrificiu, par să fi devenit, pentru noile generaţii, nişte noţiuni goale de conţinut.
5. Dimpotrivă, vulgaritatea, incultura, spiritul de haită, lăcomia, mitocănia, intoleranţa, par să fi devenit repere de comportament normal şi semne ale succesului social.
6. Rămân cu ruşinea de neşters că am fost membru, chiar dacă formal şi inactiv, al partidului comunist. Nu mă vor părăsi remuşcările că, din oportunism, comoditate, egoism şi laşitate, m-am temut de un „moloh cu picioarele de lut“, cum s-a dovedit să fi fost comunismul românesc.
7. Am căpătat neîncredere şi dezgust faţă de orice formă de politică, în care, hrănit cu textele culturii clasice greco-latine, văzusem în adolescenţă şi în tinereţe mijlocul ideal prin care cetăţenii cinstiţi şi buni se pun în slujba patriei.
8. Sunt totuşi mulţumit că mi-a fost rezervată şansa de a fi traversat epoca, poate, cea mai interesantă din istorie: de la frugalitatea fericită a copilăriei într-un sat uitat de lume (fără şosele, fără curent electric, fără comunicaţii, fără mass-media) la stupoarea de a fi martor avizat la naşterea unui nou tip de umanitate, de la comunismul care părea etern, la societatea liberă care părea pierdută pentru totdeauna.
9. Trăiesc sentimentul confortabil că sunt martor al maturităţii depline a culturii româneşti, dar sunt şi neliniştit de semnele declinului.
10. Nutrit de educatorii mei primari cu stoicismul ancestral şi fatalist al ţăranului de la Dunăre, sper totuşi ca Providenţa să cruţe în viitor Europa noastră de alte experienţe atroce, cum au fost cele trăite în secolul al XX-lea.
Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |