În primă instanță, Tribunalul a acordat despăgubiri de o jumătate de milion de euro pentru trei luni de arest, pierderea unui loc de muncă bănos și 10 luni de control judiciar.

Prejudiciu de 56.000 kW trecut în contul firmei primarului

În primăvara lui 2014, zece șefi din E.ON Moldova au fost puși sub urmărire penală pentru acte de corupție. Alături de ei, un primar, doi oameni de afaceri și alte patru persoane. În cele din urmă, au fost trimise în judecată 22 de persoane fizice și cinci societăți comerciale, printre inculpați numărându-se mai mulți directori din companie și fostul primar al comunei Sascut din județul Bacău, sub acuzații precum furt de energie electrică, abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență, deteriorarea și modificarea contoarelor ori folosirea de instalații clandestine.

• Citiți și: Județul Iași, în topul cazurilor de consum fraudulos de energie în 2024: Prejudicii de milioane de lei

Dosarul plecase de la constatarea că firma primarului era racordată ilegal la rețeaua de distribuție. Furtul de curent fusese descoperit de angajați ai E.ON, fiind stabilit un prejudiciu de 56.000 kW. Primarul contestase acuzațiile, iar o comisie trimisă de la Iași reanalizase situația. Urmarea a fost o reducere semnificativă a prejudiciului constatat. Aspecte similare fuseseră identificate și la alte societăți comerciale.

Castelul de nisip din jurul acuzațiilor

Printre cei trimiși în judecată s-a numărat și Bogdan Marius Chițescu, șeful departamentului de investigații antifraudă din cadrul E.ON. Acesta i-ar fi determinat pe angajații E.ON să nu întrerupă furnizarea de curent electric la firma primarului. Ar fi acceptat promisiunea primirii de bani pentru a-i influența pe membrii comisiei de reanaliză trimisă de la Iași în sensul reducerii prejudiciului constatat și s-ar fi implicat direct în recalcularea prejudiciului. În primă instanță, Chițescu fusese condamnat la 5 ani de închisoare pentru trafic de influență. În apel însă, el a obținut achitarea, constatându-se fie că faptele de care fusese acuzat nu existau, fie că ele nu aveau caracter penal.

• Citiți și: În sfârșit, Iașul e egal cu Clujul. La furturi de gaz și de curent electric

Ca urmare, în aprilie 2023, Chițescu a chemat în judecată statul român, prin Ministerul Finanțelor, cerând veniturile nerealizate, în sumă de 839.000 lei, daune morale de 1,5 milioane lei pentru cele trei luni petrecute în arest preventiv și în arest la domiciliu și un milion de lei, tot ca daune morale, pentru faptul că fusese ținut sub control judiciar în perioada august 2014 – iunie 2015, fiindu-i restrâns dreptul la libera circulație. Principalul argument al lui Chițescu a fost, în esență, faptul că după 9 ani de proceduri judiciare, fusese achitat. Viața îi fusese dată peste cap într-un proces penal îndelungat, fără a i se găsi până la urmă nicio vină.

Cum s-a apărat Ministerul de Finanțe?

El a arătat că își pierduse locul de muncă, urmare a arestării. Conform legii, angajatorul poate dispune concedierea în cazul în care angajatul este arestat preventiv sau la domiciliu pentru o perioadă de peste 30 de zile. Își găsise alt loc de muncă, dar nu la fel de bine plătit. Suferise un preinfarct în timpul arestului preventiv. Lipsa unei intervenții imediate, condițiile de detenție inumane, stresul continuu îi agravaseră starea de sănătate. Mai suferise un infarct, fiind necesar cu by-pass cvadruplu.

De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Finanțelor au arătat că dreptul la libertate nu este unul absolut. Achitarea nu însemna că reținerea lui Chițescu fusese nelegală. Judecătorul dispusese arestarea preventivă în baza informațiilor existente la un moment dat. În urma procesului propriu-zis și a probelor prezentate de procurori și apărare, se dispusese achitarea. Chițescu nu era nici primul, nici ultimul achitat după arestare. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului propune acordarea de despăgubiri doar dacă arestarea sau detenția a avut caracter nelegal. În orice caz, suma solicitată cu titlu de despăgubiri era „evident excesivă”.

Ce a hotărât instanța?

Nu la fel au privit lucrurile și magistrații Tribunalului. Aceștia au apreciat că achitarea lui Chițescu pentru că fapta nu există dovedea dreptul acestuia la reparații. Cursul firesc al vieții lui Chițescu fusese modificat, își pierduse locul de muncă și fusese expus oprobiului public fără să fi avut vreo vină. Chițescu avea dreptul la daune morale, dar cuantumul acestora se afla la latitudinea instanței. Judecătorii au apreciat ca suficient un milion de lei pentru privarea de libertate nelegală și în condiții improprii, în arest preventiv și la domiciliu, respectiv o jumătate de milion de lei pentru restrângerea dreptului la libera circulație pe durata controlului judiciar.

• Citiți și: Furtul de gaze l-a depăşit pe cel de curent. S-a furat cam cât consumă Paşcaniul într-un an întreg

În privința daunelor materiale solicitate de Chițescu, judecătorii au constatat că singurul temei de concediere a acestuia fusese starea sa de arest. Contestația depusă de Chițescu împotriva deciziei de concediere fusese respinsă tot din acest motiv. Judecătorii au considerat justificat să îi acorde fostului șef antifraudă al E.ON Moldova salariile și bonusurile pe care ar fi trebuit să le încaseze în această funcție, respectiv cei 839.000 lei reclamați.

Hotărârea Tribunalului a fost contestată de Ministerul Finanțelor și de Parchetul de pe lângă Tribunal. Dosarul a intrat pe rolul Curții de Apel, această instanță urmând să stabilească primul termen de judecată.

Publicitate și alte recomandări video