Caută 
Zeci de spitale județene din România, fără linii de gardă: Urgențele, redirecționate sau amânate
2 MIN
O analiză recentă realizată de PressOne scoate la iveală o realitate alarmantă a sistemului sanitar din România: peste 60% dintre spitalele județene care au răspuns unei solicitări oficiale nu pot asigura continuitatea serviciilor medicale pentru toate specialitățile. Practic, în zeci de spitale din țară, pacienții care au nevoie de tratament în afara orelor de program sunt nevoiți să aștepte sau să fie trimiși în alte orașe.
Dintre cele 40 de spitale județene contactate, 33 au oferit răspunsuri. În 21 dintre acestea nu există linii de gardă pentru cel puțin două specialități, ceea ce pune în pericol capacitatea acestor unități de a trata cazurile medicale urgente, mai ales în timpul nopții sau în weekenduri, scrie pressone.ro.
Spitale de urgență fără urgențe
Cazul cel mai grav este cel al Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, unde lipsesc gărzi pentru nu mai puțin de 15 specialități, inclusiv unele esențiale precum cardiologie intervențională, gastroenterologie și chirurgie pediatrică. Următoarele pe listă sunt spitalele din Vaslui și Hunedoara, cu câte 12 specialități fără linie de gardă, printre care neurochirurgie, oncologie medicală sau pneumologie.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Această situație nu doar că afectează capacitatea de reacție a sistemului sanitar, dar obligă pacienții să fie transferați către alte centre, adesea aflate la zeci sau sute de kilometri distanță. De exemplu, Spitalul Județean din Vaslui redirecționează cazurile de neurochirurgie către Iași, în lipsa unei gărzi specializate.
Cauze sistemice și efecte în lanț
Printre cauzele principale identificate de experți se numără lipsa acută de personal medical și blocarea, la nivel legislativ, a plății gărzilor la tarife actualizate. De altfel, în unele spitale, precum cel din Brăila, continuitatea este asigurată în proporție de 90% prin gărzi suplimentare – adică ore de muncă în plus, plătite la nivelul anului 2018.
„Dacă spitalele județene, care ar trebui să fie coloana vertebrală a rețelei de sănătate, nu pot asigura urgențele, ce șanse au spitalele mici, orășenești?”, se întreabă retoric unul dintre experții consultați.
Pacienții, victime colaterale ale unui sistem rigid
La Spitalul Județean Slobozia, de pildă, nu există linii de gardă pentru 11 specialități, printre care oncologie, hematologie și ortopedie pediatrică. În Galați și Bacău, câte opt specialități sunt descoperite. Asta înseamnă că un copil cu o fractură gravă sau un pacient cu o criză oncologică poate fi nevoit să străbată distanțe mari pentru a primi ajutor.
România se confruntă cu o criză medicală care nu se mai poate ascunde sub preș. Fără măsuri urgente, spitalele județene riscă să devină doar simple puncte de triere, incapabile să își îndeplinească rolul de centre de urgență. Iar în acest scenariu, pacientul devine cel care plătește, în kilometri, timp și – uneori – vieți.
Mai mult pe pressone.ro.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
