anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Zeci de sri-lankezi se luptă cu frigul la Iaşi. Detalii în premieră

GALERIE
sri lanka
  • sri lanka
- +

“Ce diferenţă este între un român, un sri-lankez, un elveţian, un neamţ şi un vietnamez? Nu avem toţi drepturi egale?”, spune omul de afaceri ieşean care are angajaţi cei mai mulţi oameni din Sri Lanka, Bogdan Piţigoi. Mulţi asiatici are şi firma Conest. “Noi avem 42 muncitori, maiştri din Asia, iar de la 1 aprilie mai aducem încă 45, inclusiv un inginer”, spune Viorel Cozma. Un alt cunoscut om de afaceri ieşean vrea să aducă sri-lankezi ca să lucreze în restaurante cu specific românesc. Ce probleme aduc aceşti muncitori, dar şi ce avantaje. Ultimele par totuşi a precumpăni.

 

Jurnaliştii “Ziarului de Iaşi” au stat de vorbă cu câţiva oameni de afaceri locali care au ales în ultima perioadă să acopere lipsa de personal cu muncitori străini, pentru a vedea cum sunt aceştia primiţi de ieşeni şi, totodată, care sunt avantajele şi dezavantajele în atragerea persoanelor din afara UE pe piaţa muncii din Iaşi. Scandalul din Ditrău, judeţul Harghita, unde cei doi muncitori din Sri-Lanka au fost alungaţi de la firma angajatoare, urmare a demersurilor făcute de locuitorii din zonă, a stârnit, în ultimele zile, reacţii diverse, de la acceptare la prejudecăţi, discriminare şi violenţă. În judeţul Iaşi, din cei 1.057 de angajaţi străini din afara spaţiului comunitar care erau la sfârşitul anului 2019, 28 sunt din Sri-Lanka, conform datelor primite de la Serviciul pentru Imigrări Iaşi. Dintre aceştia, 19 se află “sub aripa” Grupului Tester. “Ce diferenţă este între un român, un sri-lankez, un elveţian, un neamţ şi un vietnamez? Nu avem toţi drepturi egale?”, spune Bogdan Piţigoi, fondatorul şi preşedintele Grupului Tester. “Prima dată noi trebuie să ne situăm în timp şi spaţiu. Suntem în anul 2020, în România, care este în Europa şi care activează într-o economie globalizată. Unul dintre principiile care funcţionează în această lume şi care în Europa este chiar legiferat este libertatea de circulaţie. Cei care s-au comportat aşa cu muncitorii străini nu au rude care lucrează în străinătate? Oare dacă românii noştri care  pleacă din ţară ca să câştige mai mulţi bani, aşa cum îşi doresc, ar fi trataţi aşa de către locuitorii ţărilor respective, oare ar fi mulţumiţi?”, ne-a spus Bogdan Piţigoi.

Au fost mici asperităţi

Şi Viorel Cozma, proprietarul Conest SA, se arată mai mult decât tentat să lucreze cu străinii, în ciuda procedurilor de obţinere a avizului de muncă, care se dovedesc anevoioase uneori din cauza birocraţiei, ori a efortului financiar mai mare. “Dacă ne raportăm la costurile cu muncitorii străini, sunt mai mari comparativ cu cele ale românilor. Este un efort financiar mai mare pentru muncitorii aduşi din Asia, pentru că sunt costuri legate şi de transport, cazare, masă. Însă lipsa muncitorilor români ne obligă să alegem soluţii pe care le avem la îndemână în momentul de faţă şi pe care încercăm să le gestionăm corespunzător. Nu au existat disensiuni majore între ei. După doi ani de zile lucrează chiar în echipe mixte, românii cu străinii. La început au fost mici asperităţi, dar ele s-au netezit în timp. Voi vedea ce se va întâmpla cu ceilalţi care vor veni. Sunt nişte oameni care încearcă să se adapteze la condiţiile noastre de lucru, dar şi la condiţiile climaterice”, a precizat Viorel Cozma.

Compania pe care  o conduce se ocupă de construcţii civile şi industriale, lucrări de instalaţii, infrastructură rutieră, fiind unul dintre cei mai mari constructori din judeţul Iaşi, după ce în 2018 a înregistrat o cifră de afaceri de 193 milioane lei. Lipsa muncitorilor şi a pesonalului tehnic calificat îl obligă să aducă persoane din alte ţări. “Ne facem treaba cu ei. (...) Realitatea ne dovedeşte că nu avem oameni cu care să lucrăm, sau cei pe care îi avem sunt foarte slab calificaţi. Activitatea în construcţii este una riguroasă, serioasă. Vorbim despre o rigoare care ne pune în situaţia de a răspunde cu capul, a construi nu înseamnă a face lucrurile de mântuială. Noi avem 42 muncitori, maiştri din Asia, iar de la 1 aprilie mai aducem încă 45, inclusiv un inginer de-al lor, pentru că este necesar”, a spus pentru “Ziarul de Iaşi” Viorel Cozma.

Vietnamezii ne vor servi sarmale şi răcituri?

Pe de altă parte, criza forţei de muncă fac şi externalizarea serviciilor o alternativă atractivă pentru oamenii de afaceri locali. Cătălin Tudosă, zis Tolea, unul dintre marii dezvoltatori imobiliari din judeţ, a transferat responsabilitatea angajării muncitorilor în construcţii altor firme, tocmai pentru a nu avea bătăi de cap.“Am externalizat foarte mult serviciile, nu mai angajez eu oamenii. Firmele care ne fac lucrările vin cu oamenii lor, au şi mulţi angajaţi străini, care îşi fac treaba foarte bine”, ne-a spus Cătălin Tudosă. Dezvoltatorul imobiliar se va lansa peste câteva luni şi în industria restaurantelor, şi cum problema recrutării şi angajării de resurse umane este răspândită în orice industrie, acesta a mărturist că dacă nu va găsi ieşeni dornici să se lucreze la localul pe care îl va deschide în vara acestui an, o soluţie identificată este importul de forţă de muncă din ţările non-UE. “Lucrările la restaurantul pe care îl voi deschide în cartierul Vişoianu sunt în desfăşurare, sperăm ca în 5 luni să îi dăm drumul.  Va fi cel mai mare restaurant din Iaşi cu specific tradiţional, de fapt se va numi Hanul Vişoianu, cu o capacitate de 200 şi ceva de locuri, muzică live, unde ieşenii pot găsi toate mâncărurile româneşti. (...) Dar pentru asta avem nevoie de personal, avem nevoie de bucătari, ajutor de bucătari şi alţii. Dacă nu vom găsi oameni pe piaţa locală, bineînţeles că vom aduce şi vom învăţa indienii sau vietnamezii să facă sarmale, răcituri, ce putem face?”, a spus Cătălin Tudosă. (Florentina SANDU)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ioan Alexandru TOFAN

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ceea ce lipsea, acum 145 de ani, învăţământului superior românesc, era o veritabilă comunitate academică, o formă vie de interacţiune şi dezbatere între membrii breslei învăţătorilor. Cam asta lipseşte şi acum. Suntem prieteni între noi, ne sunăm şi ne vedem din când în când, mai organizăm conferinţe şi colocvii, scriem în aceleaşi reviste şi, rar, ne recenzăm cărţile. Tot din prietenie, mai degrabă. Dar instituţiile unde ne petrecem mare parte a zilei, Universităţile patriei, nu par a se hrăni, cum ar fi normal, din prieteniile noastre.

opinii

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

Criză majoră de încredere în politicienii români

Dan TAPALAGA

Criză majoră de încredere în politicienii români

Lipsa cronică de încredere în liderii politici şi în actualul sistem de partide nu anunţă nimic bun. În momente de criză economică majoră, în situaţia în care inflaţia va muşca şi mai tare din puterea de cumpărare, pe fondul stării generale de iritare amplificate de războiul din Ucraina, este nevoie doar de o scânteie şi butoiul cu pulbere riscă să sară în aer provocând explozii sociale în lanţ.

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Ioan STANOMIR

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Nici o altă întrebare nu este mai obsedantă în istoria intelectuală a Rusiei decât cea care priveşte propria ei identitate. De trei secole, din clipa în care Petru cel Mare a acordat Moscovei hlamida imperială, Rusia se află prinsă în acest dialog frenetic cu Occidentul. În această oglindă pe care i-o întinde civilizaţia pe care o imită, dar şi pe care o detestă, Rusia îşi poate contempla propriul chip.

pulspulspuls

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Aşadar, numai ce s-a vorbit la Şcoala politică de vară de pe Bahlui despre şansele fostului premier MRU la candidatura pentru funcţia supremă în târg, că au şi apărut două căi divergente în parcursul său ipotetic. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.