Zgomote și muzică la Hagia Sofia
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 05.03.2021

Zgomote și muzică la Hagia Sofia

Rubato. Rubrica de clasică

GALERIE
Hagia Sofia
  • Hagia Sofia
- +

Recep Tayyip Erdoğan a semnat pe 10 iulie decretul de redeschidere a Hagiei Sofia pentru rugăciunile islamice, un document aprobat de Tribunalul administrativ suprem din Turcia la cererea mai multor asociații musulmane. Președintele turc a făcut public pe Twitter actul care anulează decretul guvernamental din 1934 al lui Mustafa Kemal Atatürk, tatăl Turciei moderne și prin care Sfânta Sofia, fosta catedrală a Patriarhiei de Constantinopol, a devenit din muzeu moschee. Un act care marchează sfârșitul oficial al statului secular turc și deschide, pe lângă controversa internațională, o rană veche și dureroasă pentru lumea creștină.

 

O demonstrație sfidătoare de putere

Erdoğan a respins toate criticile internaționale, în special ale Greciei, Rusiei, Franței și S.U.A, afirmând că decizia ține de drepturile suverane ale Turciei. Germania a evitat să ia o poziție clară, dar au urmat reacțiile Bisericilor ortodoxe elene și ruse, Patriarhiei Ecumenice, inclusiv ale Patriarhiei Române printr-o scrisoare adresată Sanctității Sale Bartolomeu, dar și ale Vaticanului prin vocea papei Francisc, care s-a declarat „foarte afectat“, fără însă un comunicat oficial, și UNESCO, care și-a exprimat „regretul profund“. Nimic nu pare a-l opri pe Recep Tayyp Erdoğan, care a asigurat că prima sură a Coranului va răsuna curând în Ayasofya Camii. De la preluarea puterii în 2003 în fruntea partidului conservator-islamic AKP, Erdoğan și-a declarat constant nostalgia otomană prin gesturi sfidătoare la adresa Occidentului, periclitând poziția Turciei în Alianța Nord-Atlantică și chiar relațiile cu lumea musulmană. Demonstrația zgomotoasă de putere, pe fondul scăderii în popularitate în sondajele interne, face parte dintr-un lung șir de provocări internaționale ale unui lider politic modern cu nostalgii disonante de sultan belicos.

 

Sura versus lamento

 29 mai a devenit în Turcia o sărbătoare a cărei importanță s-a intensificat, pe fondul naționalismului și islamismului fundamentalist promovat de președintele turc. Dacă până acum celebrările, cu efecte pirotehnice, reconstituiri și marșurile militare mehteran aveau loc în Yenikapı Meydanı, piața imensă construită în 2012 pentru mitingurile AKP, anul acesta punctul ei focal a fost relocat la Hagia Sofia. Pe 29 mai 2020, la 567 de ani de la căderea Constantinopolului, „Sărbătoarea Cuceririi în Sfânta Sofia“ organizată de Ministerul Culturii și a Turismului a început cu o proiecție despre sultanul Mehmet al II-lea și discursul președintelui Erdoğan. În premieră în ultimele decenii, sub bolțile unei Sfinte Sofii complet goale din cauza coronavirusului, dar în prezența ministrului Turismului turc, un imam a dat apoi citire celui de-al 48-lea capitol al Coranului, sura Al-Fath. „Victoria“ în traducere din arabă: „Cu adevărat, Noi ți-am dat o victorie învederată“, în care prin vocea profetului său, Allah înlesnește victoria celor dreptcredincioși la Hudaybiyyah în 628 d.Hristos, prin care Mohamed a cucerit Mecca. Ce diferență între recitarea biruitoare a imamului și tristețea somptuoasă a celei mai cunoscute cântări bizantine la pierderea Constantinopolului, o plângere compusă de Manuel Hrisafi pe versurile psalmului 78: „Dumnezeule, intrat-au neamurile în moștenirea Ta, pângărit-au locașul Tău cel sfânt“. Diferența simbolică a zilei de 29 mai se găsește în chiar cuvintele folosite pentru a o descrie: majoritatea creștinilor o caracterizează, cu tristețe șovăielnică, prin „cădere“, pe când limba turcă o definește ferm prin „fetih“, „cucerire“, Fatih fiind și supranumele pe care l-a câștigat sultanul Mehmet odată cu orașul capitală a Imperiului Bizantin.

Manuel Dukas Hrisafi, autorul Lamentoului pentru căderea Constantinopolului, a fost cântăreț, și teoretician. În calitate de lampadarios, director al corurilor la curtea lui Constantin al XI-lea Paleologul, ultimul împărat bizantin mort în chiar 29 mai 1453, a fost și un prolific autor de muzică sacră, care a îmbunătățit tradiția calofonică, completând repertoriile liturgice cu un număr impresionant de compoziții proprii. Parte din creația sa se păstrează transcrisă sau în manuscris la mănăstirile Iviron și Vatoped din Muntele Athos sau în colecția Topkapî. Lucrările sale se regăsesc pe albumul The Fall of Constantinople al ansamblului american de muzică sacră Capella Romana, dirijat de Alexander Lingas, formație din Portland, Oregon pe care am ascultat-o în 2017 la Festivalul de Muzică Bizantină de la Iași. În Căderea Constantinopolului, Cappella Romana explorează moștenirea muzicală a civilizației bizantine, sfâșiate între vestul latin și estul islamic, cu muzica maiestuoaselor ceremonii pentru basilei din Hagia Sophia, polifoniile triumfătoare ale occidentalilor, dar și rugăciunile cântate întru vindecarea schismei. Un melanj de cânt bizantin cu polifonie franco-flamandă, prin lucrări de Hrisafi, Cucuzel, Ioan Kladas și Guillaume Dufay, albumul de o frumusețe tulburătoare se încheie cu un al doilea lamentatio, Sanctæ Matris Ecclesiæ Constantinopolitanæ, își recapătă astăzi prin decizia lui Recep Tayyp Erdoğan actualitatea unei răni niciodată vindecate.

 

Icons of Sound. Aură și auralizare

Unda de șoc a transformării Sfintei Sofia în moschee va afecta milioane de creștini, în timp ce milioane de musulmani vor jubila. Cum e firesc, ortodocșii visează la liturghii în odinioară cea mai mare biserică a Răsăritului, catedrală ortodoxă, apoi catolică, apoi moschee devenită muzeu și din nou moschee în zilele noastre. Dacă Mehmet Cuceritorul a cruțat mozaicurile prețioase, acoperindu-le în loc să le distrugă după legile islamice, nu știm încă dacă Erdoğan nu va rade de pe pereții catedralei frescele care i-au asigurat faima bisericii, o biserică vie și iubită de credincioși, respectată chiar și de militanții pentru eliminarea creștinismului din spațiul occidental secularizat pentru valoarea culturală.

Un amănunt mai puțin cunoscut: pe lângă zgomotele istoriei scrise de sultani și președinți, Hagia Sofia păstrează o acustică unică în lume. Ca o aură atemporală, există mai multe legende despre sonoritatea spațiului a cărui cupolă înaltă de 55 de metri reverberează sunetul 11 secunde, de aproape cinci ori mai mult decât într-o sală de concert modern. În interbelic, Asociația Americană de Jazz a vrut să transforme spațiul ei în cea mai mare sală de concerte de jazz din lume! Și pentru că nimeni nu a auzit acest sunet pe viu de jumătate de mileniu – Islamul nu permite muzica în serviciul de cult, iar în perioada kemalistă administrația turcă a interzis strict orice concert vocal sau instrumental între zidurile muzeului – un grup de cercetători de la Stanford University a întreprins din 2013 un proiect inedit alături de muzicienii din Capella Romana. Icons of Sound a folosit tehnologia de auralizare (echivalentul audio al vizualizării digitale, care permite crearea unui medic acustic virtual) pentru înregistrarea a 75 de minute de muzică bizantină la Înălțarea Sfintei Cruci. Lost voices of Hagia Sophia cu Capella Romana și Alexander Lingas este primul album vocal live din lume înregistrat în acustică virtuală, la Bing Concert Hall din Universitatea Stanford. Un CD/Blu-ray recomandat de ascultat (măcar) în condiții de stereofonie.

Ce se va întâmpla cu Hagia Sofia? Vom vedea. Dincolo de istoria și zgomotele oamenilor, arta e singurul lucru care pășește dincolo de timp, ca talant bineplăcut Dumnezeului creștinilor și, îmi place să cred, și lui Allah. Se spune că bizantinii asociau în epocă experiența sonoră a cântărilor din catedrala înțelepciunii dumnezeiești cu valurile mării. Speranța celor care plâng încă o dată astăzi destinul Sfintei Sofia se află în mâinile celui care, în rugăciunile oamenilor și cântările bizantine, e numit cel ce scoate cu norii apa din mare.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Ajutorul” rusesc

Radu POPESCU

„Ajutorul” rusesc

Mai întâi se discreditează orice ajutor venit din partea României şi a Uniunii Europene, chiar dacă este vorba despre un vaccin omologat în Uniunea Europeană şi care este administrat gratuit populaţiei, pentru ca, ulterior, problema apărută să fie „rezolvată” prin importul a 1.000.000 de doze Sputnik din Rusia, vaccin care apoi va fi administrat, doar contra cost şi printr-o reţea comercială privilegiată, tuturor celor care vor să nu se îmbolnăvească de COVID.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

De la un martie la altul

Alexandru CĂLINESCU

De la un martie la altul

După un an la capătul căruia am văzut că, graţie inteligenţei umane, răul îşi are totuşi leac, e cazul să dăm prioritate lucidităţii, să ne dezbărăm de spaimele iraţionale şi să reîncepem, treptat, să trăim. Normal.

Nevoia de o nouă clădire simbol pentru Iaşi

George PLEȘU

Nevoia de o nouă clădire simbol pentru Iaşi

E timpul ca generaţia noastră să ofere o actualizare a identităţii oraşului prin construirea unei noi clădiri care să devină un reper (landmark) pentru comunitate, un punct de atracţie pentru vizitatori şi o ancoră pe harta regiunii, un atu în competiţia cu alte oraşe de talie similară din această zonă a Europei.

Odiseea, „la feminin”?

Nicolae CREŢU

Odiseea, „la feminin”?

Un titlu de carte, în librărie: Odiseea povestită de Penelopa, Circe, Calypso şi celelalte (Ed. Trei, 2020), de Marilu Oliva, trad. Beatrice Baciu. La ce să te aştepţi oare? Feminism, revendicativ, cu „retuşuri”, fie mai blânde, fie brutale, aduse epopeei homerice? Sau, şi mai rău, vreo tentativă de „rescriere” cu efect de intruziune „naratorială”, voit sau nu, „justiţiar” desfigurator? 

pulspulspuls

De ce-o fi dat bani Peni Hill patronului de la feisbuc? Şi cam cât?

De ce-o fi dat bani Peni Hill patronului de la feisbuc? Şi cam cât?

Ehehe, cred că nu se poate să nu ştiţi vorba aia a românului, stimaţi telespectatori: găgăuţă, dacă nu-i fudul, parcă nu e găgăuţă destul. Taare dreptate mai are şi românul ăsta necunoscut câteodată, zău aşa... 

Caricatura zilei

Dosar clasat

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.