anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 24.10.2020

Zgripţurisme

GALERIE
codrin liviu cutitaru
  • codrin liviu cutitaru
- +

„Domnule profesor, eu nu sunt, cu adevărat, politicos şi nici măcar influenţat de retorica rusofonă (unii cred că aş trăi sub umbrela discursului bombastic răsăritean, din unghiul formaţiei mele profesionale!). Ca să fiu sincer până la capăt, eu rămân numai precaut în eschiva mea ceremonioasă. Mă apăr deci prin intermediul formulelor supradimensionat-politicoase. De trădare, de dezamăgire, de vulgaritate, de intruziune.”

Colegul meu slavist, Jebediah Zgripţuroi, avea numele în antinomie profundă cu identitatea. Mai întâi, Jebediah - pronunţat „americăneşte”, Gebădaia. Venea pe filiera neoprotestantă a tatălui care îşi visase băiatul pastor. Nu a fost să fie. Jebediah s-a simţit atras de lumea rusofonă, de mic, deşi nu avea vreo motivaţie obiectivă în familie. A devenit, taman invers în raport cu speranţa părintelui (de a-l vedea, într-o bună zi, predicator puritan în America, în „Noul Canaan” carevasăzică!), specialist fruntaş în cultura şi civilizaţia lumii vechilor ruşi pravoslavnici. Vă daţi seama ce furori producea bietul Zgripţuroi profesorilor moscoviţi atunci când li se prezenta, suav, Gebădaia? Se mirau toţi de sonoritatea arhetipală, ebraică, biblică a numelui şi începeau să-l iscodească, obositor, pe posesorul său. Kak în sus, kak în jos, kak la dreapta, kak la stânga, de nu mai ştia nefericitul universitar pe unde să scoată cămaşa. Şi mai era, apoi, şi terifiantul Zgripţuroi. Ţi-ai fi imaginat o fiară în spatele lui, doar auzind brutalul apelativ. Când îl întâlneai însă pe profesorul Zgripţuroi, intrai în derută. Afişa, dimpotrivă, o cumsecădenie absolută şi o blândeţe aproape intimidantă. Nu părea niciodată prost dispus şi te copleşea, pur şi simplu, cu politeţuri în orice împrejurare. De fapt, unicitatea personajului deriva fix din acest detaliu: din curtoazia sa excesivă. Dincolo de manierele ultraelegante, Jebediah dezvăluia o obsesie pentru pronumele personal de politeţe. Pe scurt, se adresa cu „dumneavoastră” tuturor. Dacă în ecuaţie ar fi intrat profesorii, studenţii şi personalul administrativ al Universităţii, totul ar fi intrat, ultimativ, într-o cutumă generală a civilităţii, dar Zgripţuroi nu renunţa la „pluralitatea” adresării nici acasă, cu soţia şi fiul. Îşi „dumnevăstrea”, de asemenea, rudele apropiate ori îndepărtate. Le vorbea cu „dumneavoastră” copiilor şi animalelor (câinelui lui - un simpatic ciobănesc german - îi spunea „domnul Lupu” şi nu „Lupu”, aşa cum te-ai fi aşteptat!). În fine, unii şuşoteau că l-ar fi surprins pe slavist folosind termenul de „dumneaei” cu referire la propria-i servietă...

Un monument de politeţe aşadar, care te bulversa fie şi la interacţiunile benigne, cotidiene. Înt-mplarea a făcut să stau alături de el, la un moment dat, pe parcursul unui zbor către un oraş din vestul ţării. I-am sugerat să-mi zică pe nume, întrucât ne cunoşteam de decenii bune. L-am pus într-o dificultate teribilă (am regretat imediat că am deschis respectiva discuţie). Fruntea i s-a crispat, iar expresia i s-a schimonosit din cauza presiunilor interioare. După câteva minute de îndoieli, surprinzător, mi s-a confesat: „Domnule profesor, eu nu sunt, cu adevărat, politicos şi nici măcar influenţat de retorica rusofonă (unii cred că aş trăi sub umbrela discursului bombastic răsăritean, din unghiul formaţiei mele profesionale!). Ca să fiu sincer până la capăt, eu rămân numai precaut în eschiva mea ceremonioasă. Mă apăr deci prin intermediul formulelor supradimensionat-politicoase. De trădare, de dezamăgire, de vulgaritate, de intruziune. Am descoperit, din tinereţe, virtutea protectoare a civilităţii. La vremea respectivă, am lăsat, de vreo două ori, garda jos şi consecinţele s-au dovedit devastatoare. Fără scutul civilităţii, am ajuns o victimă tristă. Am renunţat, la insistenţele unor colegi, să mai folosesc adresarea cu dumneavoastră în relaţia cu ei şi, instantaneu, m-a lovit tsunami-ul unei realităţi sordide. Am avut revelaţia feţelor autentice ale celor implicaţi. Le-am cunoscut micimea sufletească, lipsa de principialitate, suficienţa, ticăloşia, ipocrizia, neruşinarea. Mi-am dat seama că politeţea reprezenta obstacolul salutar al tuturor acestor vicii. Ea dilua cumplitul adevăr, îl transforma în ceva digerabil, tolerabil. Îl proiecta într-o butaforie salvatoare, funcţională, acceptabilă, deşi, admit, total falsă. Ieşit din umbra înşelătoare a aparenţelor sociale - unde, să recunoaştem, politeţea joacă un rol central! -, individul se complace rapid în instinctualitate. Trece pe pilotul automat al creierului reptilian. Devine un animal. De aici la legea junglei - cred că veţi fi de acord cu mine! - nu mai e decât un pas. De ce să permitem monstrului interior să ne guverneze viaţa? De ce să sucombăm în fiinţa primară?”

Am dezvoltat brusc un respect uriaş pentru filozoful Jebediah. Am realizat că omul pătrunsese, empiric, în adâncimea existenţei. L-am urmărit, în aeroport, cum îşi trata respectuos bagajul („Dumnealui este întotdeauna simplu!”) şi cum i se adresa afectuos telefonului mobil („Dumneavoastră aveţi, sper, semnal!”). Ne-am despărţit politicos, el mulţumit că a reuşit să fie înţeles, eu bucuros că nu avusesem ocazia, în absenţa „dumnevăstrelii”, să dau frâu liber fiarei din mine. Cine ştie ce ar fi ieşit? Sunt sigur că animalul ăsta îl aşteaptă, de mulţi ani, pe Zgripţuroi pe la colţuri pentru a-i da o mică lecţie de viaţă...

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Generaţia de aur şi statul perpendicular

Nicolae GRECU

Generaţia de aur şi statul perpendicular

Hagi şi colegii săi de generaţie nu joacă așa cum cântă geometria politică.

Filmuletul zilei

opinii

Pericolul manelizării cântecului popular (I)

Eugen MUNTEANU

Pericolul manelizării cântecului popular (I)

Agresive şi insidioase, subprodusele culturale pe care le numim, cu un termen generic, manele ne dau măsura răspândirii îngrijorătoare a ţigănirii unei mari părţi a publicului românesc.

Iubirea de vrăjmaşi nu e un soi de love story

pr. Constantin STURZU

Iubirea de vrăjmaşi nu e un soi de love story

Aceasta e probabil cea mai grea poruncă din toată Evanghelia: "Iubiţi pe vrăjmaşii voştri!". Completată imediat de: "faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi; binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri" (Luca 6, 27-28). Pare greu de împlinit acest cuvânt din două motive: pentru că nu înţelegem de ce ni se adresează nouă acest îndemn şi pentru că nu ştim ce înseamnă "a iubi".

Archaeus

Alex VASILIU

Archaeus

Chiar dacă nu aş fi avut posibilitatea să ascult concertul de duminică, 4 octombrie, gândurile despre Archaeus şi-ar fi găsit locul aici. Nu doar pentru că s-au împlinit trei decenii şi jumătate de când a fost înfiinţat. 

pulspulspuls

Hopa: madama senator a fost văzută prin târg...

Hopa: madama senator a fost văzută prin târg...

O ştire pozitivă pe ziua de astăzi, dacă tot e uichend: apreciem în mod deosebit efortul madamei senator şi notar de Bucureşti Iulia Scântei de a bate atâta amar de drum până la Iaşi personal, deşi putea semna o împuternicire, cum face atâtea pentru partid, ca să îşi depună aici dosarul de candidat la un nou mandat de senator. 

Caricatura zilei

Plasma

Editia PDF

Bancul zilei

COVID ne-a învatat sa ne spalam pe mâini. Sper sa apara un virus care sa ne învete sa ne spalam si pe picioare. (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.