Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

"Ziarul de Iaşi" în dialog direct cu unul dintre cei mai titraţi economişti ai omenirii

GALERIE
Kenneth Arrow
  • Kenneth Arrow
- +

Kenneth Arrow, laureat al Premiului Nobel în 1972, căruia i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa de către Universitatea „Al.I. Cuza“, a oferit ieri un incitant interviu „Ziarului de Iaşi“. Acesta a mers în cursul zilei de ieri în zona Podu Iloaiei, unde au locuit bunicii săi înainte să emigreze în SUA. Profesorul Arrow este o somitate absolută a gândirii economice actuale, trei dintre doctoranzii săi luând şi ei Premiul Nobel din 1972 încoace.

- Sunt economişti care vorbesc despre România ca fiind o ţară cu o economie unică şi ciudată. Că, geografic, nu suntem departe de Europa de Vest, dar la nivel economic părem a fi la ani distanţă. Iar mulţi oameni acuză regimul comunist sub care am fost mai multe decenii. Sunt 20 de ani de capitalism suficienţi pentru ca economia să se echilibreze sau are, precum oamenii, o memorie îndelungată?

- Depinde de mai multe lucruri, de ceea ce faci. Nu este o chestiune simplă, depinde foarte mult de circumstanţe. Uită-te la situaţia chinezilor. Vorbim de o societate foarte dogmatică, intrând chiar în anumite extreme, mai ales în sectorul agriculturii, la care probabil, în România, nu aţi ajuns. Există campania, iniţiativa care a fost numită The Great Leap Forward (Marele Salt Înainte, o campanie prin care China a dorit să-şi transforme ţara dintr-una agrară într-o societate comunistă prin industrializare şi colectivizare - n.r.). Iniţiativa aceea a fost un dezastru. O situaţie gravă, în urma căreia au murit 30 de milioane oameni, totul fiind rezultatul unor decizii ale celor care conduceau ţara. E interesant şi faptul că, în ciuda acestui lucru, au putut să scape nepedepsiţi. Puterea lor a fost atât de mare încât nici oamenii murind de foame nu i-a putut da la o parte. Au schimbat însă treptat, politicile de guvernare, au încurajat schimburile şi într-o perioadă scurtă, de câţiva ani, au început să se dezvolte foarte mult. De aceea, spun că nu este neapărat o problemă de timp, nu este o ecuaţie în care se spune că este nevoie de atâţia ani ca o ţară să se dezvolte. Depinde ce faci în timpul respectiv. Şi, mai mult, depinde de deschiderea faţă de lume, pentru ca să vină investiţii din partea companiilor străine. Cu ele vine şi cunoştinţa. Va fi, desigur, riscul ca acele companii să capete o putere mai mare de negociere pe piaţă şi să o exploteze. Dar de partea cealaltă vei dobândi o forţă de muncă antrenată, şi de aceea cred că trebuie să ai o politică guvernamentală agresivă de încurajare a dezvoltării. Cât timp? Nu pot să spun exact, dar trebuie să aveţi un avantaj, fiindcă sunt deja conexiunile foarte apropiate cu Europa. În multe cazuri ar trebui să vă fie practic mai uşor să acumulaţi cunosţinţe. Se vede în alte ţări europene din fostul bloc comunist, cum ar fi Cehia, o investiţie foarte mare a companiilor străine, în special din Germania.

- Dar noi nu ne comparăm, nici istoric şi nici social-economic, cu Cehia.

- Poate, dar aveţi o istorie în spate, nu doar cea comunistă. Aveţi o istorie importantă în spatele anilor petrecuţi în comunism. Până la urmă, chiar şi sub acest regim, unele ţări s-au dezvoltat mai bine decât celelalte.

- Puteţi astăzi să vă uitaţi înapoi la începerea crizei economice şi să spuneţi că a prins pe toată lumea pe neprevăzute? Că nu a existat nici o predicţie care să fi întrevăzut sosirea crizei?

- E interesant... Păi da, e drept, vei găsi întotdeauna oameni care au scris că un anumit lucru se va întâmpla. Raghurman Rajan, guvernatorul bancii centrale din India, a spus că ceea ce se întâmpla cu economia în momentul respectiv era nesustenabil. Mai este un profesor la New York University, Nouriel Roubini, care a argumentat acelaşi lucru. Şi astăzi sunt sigur că există oameni care spun că lucrurile urmează să meargă rău. Însă, după ce s-a întâmplat un eveniment, vei găsi mereu pe cineva care să spună asta. În cazul lui Rajan, acesta avea o analiză solidă şi întemeiată pe baza căreia şi-a făcut afirmaţiile. Deci răspunsul nu poate fi nimeni, ci aproape nimeni. În special oamenii cu bani, care aveau, de altfel, foarte mulţi bani. Predicţia lor este fuga. Nu contează ce spui, ci ceea ce faci. Şi ei n-au fugit. Totodată, toate aceste bănci, care erau foarte expuse, nu au prezis criza. Este un mister foarte mare din punctul acesta de vedere. Am aflat că Alan Greenspan, care a fost director la Rezerva Fedarală a SUA în perioada crizei, a scris o carte în care spune că, în retrospectivă, criza l-a prins complet pe neaşteptate. Adică te-ai gândi că administraţia unei ţări poate lua decizii nefaste, dar nu poţi crede că sectorul privat nu va fi în stare să îşi apere propriile interese. Acelaşi lucru este valabil cu băncile europene şi datoria grecească. De ce nu au văzut că grecii împrumută prea mult? Dobânda pe obligaţiunile greceşti au păstrat-o la fel de mare precum la cele germane. Nu puteau vedea ca e puţin-puţin mai riscant în cazul Greciei? Iată, sunt astfel de lucruri pe care nu le putem înţelege.

- Ţinând cont de legăturile genealogice, ce vă aşteptaţi să găsiţi la Iaşi? Aveaţi vreo preconcepţie înainte de a ajunge aici?

- Nu, chiar şi acum nu ştiu foarte multe despre Iaşi. Văd un oraş de dimensiuni rezonabile, mi-au fost arătate câteva părţi din cartierul evreiesc unde se presupune că au trăit bunicii mei. Nu arată foarte diferit faţă de restul oraşului, de altfel totul îmi pare că arată mai mult sau mai puţin la fel, nu sunt mari distincţii. Nu aveam aşteptări că voi vedea ceva radical diferit faţă de ce am găsit, mai ales că bunicii mei au plecat acum foarte multe timp de aici şi nu aveam o imagine mai clară.

- Există o dezbatere în sistemul de învăţământ românesc care spune că acesta nu promovează îndeajuns tinerii şi îi protejează în special pe profesorii mai în vârstă. La conferinţă aţi vorbit despre faptul că pentru a progresa în mediul academic cei vârstnici trebuie provocaţi de tinerii care intră în sistem. Unde găsiţi dumnevoastră că trebuie să fie echilibrul?

- În toate sistemele, drepturile celor bătrâni sunt foarte protejate. Există ceea ce se numeşte „tenure“ (n.r. - în termeni simpli, o politică care restricţionează posibilitatea de a da afară profesori fără un motiv justificat) şi este esenţial ca, atunci când îţi demonstrezi abilităţile, să fii protejat pentru viitor. Ca profesor tânăr, poţi să iei riscuri. Rolul superior al bătrânilor este subînţeles. Dar, ţinând cont de asta, trebuie să îi încurajezi cât de mult poţi pe cei tineri. Şi, spre exemplu, când vine vorba de publicaţii care sunt foarte importante din toate punctele de vedere, vrei un sistem în care oamenilor faimoşi, cunoscuţi, reputaţi, să li se poată respinge lucrările. De aceea există sistemul de referenţi, care este arbitrar şi anonim. Poţi avea astfel lucrări respinse. De aceea vrei o astfel de protecţie şi pentru cei tineri. Vrei o cultură în care cei cu experienţă, de o anumită vârstă, îi încurajează pe cei tineri să fie critici. Pentru un progres, în orice fel de ştiinţă, economică sau naturală, este esenţial să ai această provocare continuă a celor bătrâni de către tineri.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri