Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Ziceri nostime

GALERIE
Ioan Milica
  • Ioan Milica
- +

Considerate ca bucăţi ale unui mozaic care ne dezvăluie un tablou al naturii umane, proverbele sunt texte care au ca erou "omul, cu toate calităţile şi metehnele, cu toate apucăturile, întocmirile şi rosturile sale, voite şi nevoite" (Lucian Blaga). Aceste mărunte piese ale unei literaturi cu aparenţă imemorială sunt icoane vii ale unor reflecţii pătrunzătoare pe care tradiţia le-a înveşmântat în haina simplă a anonimatului. 

Pentru George Coşbuc, "experienţa este mama provebului" (Naşterea proverbiilor, 1903), iar portretele izvorâte din realitate împrumută un strop din caracterul autentic şi exemplar al păţaniilor care alimentează multe din vorbele de duh păstrate în memoria colectivă. La o privire mai atentă, constatăm că zicerile proverbiale sunt cugetări cu roluri comunicative multiple. În primul rând, acestea contopesc judecăţi şi experienţe de viaţă pe care le cuprind în şabloane de gândire şi de limbaj. În al doilea rând, proverbele sunt texte economice, modelate conform unui "design inteligent", graţie căruia se ancorează în mentalul colectiv tipuri umane memorabile. În al treilea rând, proverbele sunt modele în relief ale unui fond cultural proiectat în acte verbale, întocmai ca reprezentările sculpturale reliefate pe un fond cu care fac corp comun. În plus, proverbele au proprietatea de a dirija cursul vorbirii, funcţionând ca "oglinzi" sau ca "ecouri" de care ne servim pentru a exprima cu vorbele altora ceea ce ne trece prin minte. În sfârşit, formulele proverbiale au caracter evaluativ. Ele reflectă, deopotrivă, judecăţi şi atitudini faţă de judecăţi.

Urmându-l pe George Coşbuc, admirator incontestabil al genului sapienţial, artist cult, bun cunoscător al literaturii sanscrite şi mare traducător al operei lui Dante, când vorbim despre înţelepciunea populară, înţelegem că recurgem la o convenţie. În cazul proverbelor, notează Coşbuc, "zicem că ele sunt create de popor, dar poporul e un nume al mulţimii şi mulţimea nu poate crea nici proverbe, nici versuri, nici basme. Pe toate le creează un singur om, din popor, iar poporul le răspândeşte" (Naşterea proverbiilor, 1903). Contemplarea mozaicului textual al proverbelor dezvăluie, după cum semnalează L. Blaga (Studiul proverbului, 1925), comedia umană materializată într-o panoramă a caracterelor: "Trebuie să deschizi pagini de mare literatură ca să mai găseşti imagini plastice şi pitoreşti ca aceasta: «făţarnicul mănâncă sfinţi şi scuipă draci»; ironii ca acestea: «fă-ţi cruce mare că dracul e bătrân»; răutăţi naive ca aceasta: omul sărac şi nevoiaş «se îmbracă numai pe dinăuntru»; sau imagini sugestive precum următoarea: «ochii omului sunt din mare, fiindcă se bucură tot la mare»."

Dintr-o culegere de proverbe, intitulată Comoara neamului, publicată în urmă cu aproape 80 de ani, am decupat câteva mostre isteţe de umor, pe care le transcriu alfabetic pentru cititorii în stare să recunoască, dincolo de cuvinte, chipuri şi măşti ale prezentului:

A aştepta ca mortu colacii;

Are noroc cât păr de broască;

Au pierdut deştepţii mintea şi-au găsit-o proştii;

Barbă albă pân’ la burtă; şi minte cu coada scurtă;

Bată-l norocul că prost mai e!

Bea de stinge şi lămpile;

Beţivul, când trece pe punte, închide ochii să nu vadă apa;

Bună e nevasta mea, dar a vecinului e şi mai bună;

Cade omul din copac şi tot mai şade oleacă;

Cale bună ca fuiorul când vei cădea să-ţi rupi piciorul;

Cată pete în soare;

Caută praf în lună;

Caută soare colbuit;

Când femeia năpârleşte, pune-i paie şi-o pârleşte;

Cine fură azi o ceapă, mâine fură o iapă;

Cine fură azi un ac, mâine fură în gânsac;

Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou;

Cu gândul la Maica Domnului şi cu mâna-n traista omului;

Dacă Dumnezeu nu-i acasă, sfinţii se iau de păr;

Dă-mi Doamne ce n-am gândit să mă mir ce n-am găsit!

De când are coarne, nu se mai uită în oglindă;

Deştept ca oaia: fură de la el şi duce la altul;

Din ou de drac pui de drac iese;

Face gâtul leică şi burta balercă;

Joacă dracul pe tăciuni ca mâţa pe rădăcini;

La biserică dracul nu merge cu făclia în mână;

Meşteşugul e brăţară de aur, dar şi gâtul, pâlnie de argint;

Minte are cât chelul păr;

Nu-i botezat, ci numai aghezmuit;

Nu-şi vede prostia de lungul nasului.

Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri