anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Zidul străpuns

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Am trăit căderea Zidului pe unde scurte.

Asemenea multor români, am trăit ziua de 9 noiembrie 1989 pe unde scurte, graţie Europei Libere şi altor posturi de radio occidentale. Nevizitând Berlinul nici înainte, nici după 1989, nu reuşesc să situez spaţial Zidul. Atunci, mi-l închipuiam înfiorător de mare, iar imaginile văzute ulterior n-au putut şterge această percepţie. Sunetul pe care-l asociez străpungerii din 9 noiembrie nu este atât de puternic precum cel din vara acelui an, când mass media din Occident prezentase drama refugiaţilor est-germani din ambasada RFG de la Budapesta.

Îmi amintesc relatarea despre manifestanţii care strigaseră „Gorbi! Gorbi!” sau „Gorbi, ajută-ne!” în locul lozincilor oficiale, în timpul vizitei liderului sovietic, la începutul lui octombrie. Nu cred că am auzit ceva clar, în mijlocul zgomotelor, şi nici nu am dat ulterior peste vreo înregistrare mai clară. Mult mai comentat a fost, atunci, avertismentul cât se poate de străveziu transmis, tot cu acea ocazie, de Gorbaciov lui Honecker: „istoria îi pedepseşte pe cei care ajung prea târziu”.

Honecker nu a ţinut cont de acest mesaj, dar colegii lui din biroul politic aveau să se conformeze: la 18 octombrie, bătrânul lider este înlocuit din funcţie de Egon Krenz. Zilele următoare s-a dezbătut, îmi amintesc, despre capacitatea noului lider de a controla situaţia şi de a declanşa un proces de reforme politice, înainte de a fi prea târziu: folosirea violenţei împotriva populaţiei nu era exclusă. Din fericire, nu s-a ajuns la aşa ceva. 

Rezumatul ştirilor din seara de 9 noiembrie începea, desigur, cu anunţul despre decizia conducerii RDG de a permite trecerea est-berlinezilor spre sectorul occidental. Nu reuşesc să-mi amintesc, sonor, momentul în care şeful departamentului de comunicare al partidului comunist, Günter Schabowski, a făcut acest anunţ. E posibil să-mi fi scăpat mie, iar unora dintre cititori să le fie cunoscută încă din acele zile. Urmărind-o mult mai târziu (e disponibilă pe YouTube), m-a frapat banalitatea birocratică a acelei conferinţe de presă. Cât despre Schabovski fie că nu înţelegea absolut nimic din ceea ce se întâmpla, fie era un maestru al autocontrolului.

Numele lui îmi era deja cunoscut, la fel şi cel al şefului departamentului de comunicare al guvernului polonez din acea vreme - Jerzy Urban (acesta nu era membru al partidului comunist). Cititorii care au curiozitatea de a urmări traiectoriile post-1989 ale celor doi comunicatori ar putea extrage date interesante despre modul în care a operat „decomunizarea” în fosta RDG, prin comparaţie cu celelalte ţări est-europene.

A urmat, a doua zi, demisia liderului comunist bulgar, Todor Jivkov. De principiul dominoului auzisem, dar - cel puţin din câte îmi amintesc - atunci a început să fie tratat drept o profeţie pe cale să se auto-împlinească. A trebuit să treacă încă o săptămână până ce la apel a răspuns Cehoslovacia, prin seria de manifestaţii care a început la 17 noiembrie. Asemeni Bulgariei, ţara era mai închisă din punct de vedere sonor, însă vizibilitatea figurilor disidenţei - în special a lui Havel - a făcut ca acest decalaj să fie compensat. O săptămână mai târziu, pe 24, Milos Jakes şi întreaga conducere a partidului comunist demisionau în bloc, iar pe 28 se anunţa sfârşitul monopolului asupra puterii.

Cum PCR se pregătea de congres, s-a considerat că avertismentul lui Gorbaciov din octombrie este şi un semnal îndreptat către Nicolae Ceauşescu. Poate că exact asta era, însă puţini au sperat că liderul de la Bucureşti va înţelege. Pregătirile pentru realegere continuau în ritm alert, în acordurile cultului personalităţii. La scurt timp după aceea, vedeam pe străzile oraşului patrulele mixte înarmate. După 15 noiembrie, când se împlineau doi ani de la demonstraţia de la Braşov, speranţele legate de Congres, atâtea câte erau, s-au spulberat. Absurdul ce a înconjurat lucrările punea în cauză orice principiu al dominoului. Zidul nostru era solid, iar sunetele schimbării politice de mai târziu au fost, din păcate, sunete de gloanţe. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.