Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Zilele Muzicii Contemporane - Bacău, 2020

GALERIE
Alex Vasiliu
  • Alex Vasiliu
- +

Pe pagina de gardă a pliantului festivalului Zilele Muzicii Contemporane, desfăşurat la 2, 3 şi 4 octombrie, organizatorii au precizat „ediţie dedicată perseverenţei şi continuităţii”. Scrise cu litere de dimensiuni modeste, cele cinci cuvinte sintetizează XXXV de ani din momentul în care ideea festivalului a prins contur, a fost prima dată pusă în faptă în 1986 - şi până azi. 

Dorel Baicu, Dorin Gliga şi Pavel Ionescu aveau deja experienţă ca interpreţi ai repertoriului clasic şi contemporan în concertele săptămânale ale filarmonicii Mihail Jora din Bacău, în recitalurile formaţiei lor Syrinx, dirijorul Ovidiu Bălan şi din colaborările cu alte orchestre simfonice din ţară, Liviu Dănceanu dovedea o deschidere plurivalentă asupra fenomenului componistic modern în calitate de compozitor, cronicar, eseist, coordonator (1985-2017) al ansamblului de muzică contemporană Archaeus. Calităţilor strict muzicale ale muzicienilor menţionaţi s-au adăugat abilităţile de organizatori, devenite şi mai importante după 1989.

După audiţia programelor, mi s-a reconfirmat impresia din anii trecuţi: perseverenţei şi continuităţii li se alătură alte valori - echilibrul, calitatea. Nici la începutul lui octombrie 2020 nu am ascultat radicalisme ţepoase (oricum, valurile avangardei s-au ostoit, doar unii compozitori mai au nostalgii). Regretând că nu pot menţiona decât o parte din opus-uri, mă refer la lucrările Undeva şi altundeva (Teodor Ţuţuianu) - primă audiţie absolută, Rondoul de noapte (Adrian Iorgulescu), Ziua fără sfârşit (Corneliu Cezar), Viermi de mere (Dan Dediu). Durităţile sonore au fost puţine, dar justificate în construcţia contrastant-dramatică, un exemplu fiind Lumina dintâi (Laura Manolache).

Explicabilă, frumoasă a fost iniţiativa organizatorilor de omagiere a flautistului Dorel Baicu. După ce l-am ascultat de atâtea ori în sălile filarmonicilor din Bacău şi Iaşi, în salonul de muzică de la Tescani, după înregistrările muzicale şi colocviile pentru televiziune adunate în timp, a fost trist, frustrant să-i văd imaginea pe un ecran, să-i ascult vocea şi flautul fermecat numai datorită memoriei magnetice. Reorganizând substanţa muzicală din lucrarea pentru flaut solo Estrato într-o desfăşurare pe trei planuri melodice (flaut, oboi, fagot), Viorel Munteanu a perpetuat sonoritatea şi spiritul trio-ului Syrinx - Dorin Gliga şi Pavel Ionescu fiind însoţiţi acum de holograma sonoră a lui Dorel Baicu.

Al doilea membru fondator al Zilelor Muzicii Contemporane, Liviu Dănceanu, a fost prezent prin cinci lucrări, una în concertul de deschidere, susţinut de orchestra filarmonicii (dirijor Ovidiu Bălan), patru în programul formaţiei Archaeus (dirijor Mircea Pădurariu) fondată tot de el în urmă cu exact 35 de ani. Creaţia sa poate lumina o cale preferabilă: sinteza tradiţiei muzicale bizantine cu modernismul echilibrat într-o manieră personală, original românească. Imn (Dimitrie Suceaveanu), Stihuri (Macarie Ieromonahul), Cantebachmir (L. Dănceanu) sunt câteva exemple. Deşi redus din cauza pandemiei la trei programe, Zilele Muzicii Contemporane, coordonate artistic de dirijorul Cristian Lupeş, au rămas oglinda clară, nepărtinitoare, a valorilor componistice româneşti moderne.

Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri