Ziua în care lângă Iași au murit în câteva minute sute de oameni. Victimele cumplitului accident feroviar de la Ciurea au fost comemorate ieri la locul catastrofei

Indiferent cum apare data, dezastrul soldat cu un număr de victime rămas imprecis până azi, între 900 și 1.000 morți, este cel mai mare de acest fel din România și unul dintre cele mai grave din lume.

Ce nu s-a schimbat la locul dezastrului de atunci până azi

Ceremonia de comemorare a evenimentului de acum 109 ani s-a desfășurat ieri lângă vechea clădire a Gării Ciurea, construită în 1893 cu cărămizi produse de fabrica de peste linie, ridicată cu doi ani mai înainte. Ambele construcții au fost martori muți ai catastrofei feroviare.

Primarul comunei, Cătălin Lupu, a amintit că printre victime s-au numărat comandorul Alexandru Cătuneanu, primul hidrograf român, și locotenentul Vasile Cantacuzino, fiul lui Matei B. Cantacuzino, om politic ieșean, fost primar al orașului și ministru al Justiției în deceniul când s-a petrecut dezastrul de la Ciurea. Dacă tânărul locotenent a fost înmormântat în curtea bisericii din apropiere, lângă Parcul Memorial „Ciurea 1917”, numele comandorului este acum pe frontispiciul liceului din localitate.

Adriana Apetrăchioaie, director adjunct al Liceului Teoretic Comandor Alexandru Cătuneanu din Lunca Cetățuii, unde predă istoria, a prezentat la ceremonia de ieri împrejurările cumplitului accident feroviar. Ea a menționat etapa istorică dificilă în care se afla România la acea vreme, cu aproape tot sudul țării ocupat la câteva luni de la intrarea în Primul Război Mondial alături de Franța, Marea Britanie (Imperiul Britanic), Italia și Rusia (Imperiul Țarist).

Scurtă lecție de istorie

Trenul supraîncărcat cu militari și refugiați a rămas fără frâne la coborârea dinspre Bârnova, iar în Gara Ciurea s-a ciocnit cu o altă garnitură staționată, care transporta muniții și combustibil. Cei care au supraviețuit impactului devastator au pierit în explozia și incendiul care au urmat, gerul pătrunzător al acelor zile îngreunând și mai mult acțiunile de salvare, a menționat profesoara Adriana Apetrăchioaie într-o scurtă și emoționantă lecție de istorie ținută lângă troița ridicată în 2017 în apropierea locului dezastrului.

A fost oficiată și o ceremonie religioasă în memoria victimelor, preotul amintind la rândul lui istorisirea unei vechi enoriașe potrivit căreia tatăl acesteia a transportat cu un car tras de boi victimele imposibil de recunoscut către una din gropile comune, pregătită pe un teren aflat în spatele troiței. O altă groapă comună a fost amenajată la acea vreme lângă Biserica Sf. Dumitru din Zanea.

De ce relatările din presa vremii au fost foarte sumare

Ziarele vremii au minimalizat dezastrul și au relatat în trecere despre accident, pentru a nu demoraliza și mai mult populația locală peste care soseau valuri de refugiați și militari în retragere. Totuși, ancheta derulată ulterior de CFR și de Armată a scos la iveală atât dimensiunea dezastrului, cât și cauzele care au dus la producerea lui. Ziarul de Iași a relatat despre concluziile investigațiilor, pe baza documentelor identificate în arhive și puse la dispoziția noastră de regretatul inginer CFR Timotei Leon.

Publicitate și alte recomandări video