Ziua Regalităţii
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Ziua Regalităţii

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

În mod normal, societatea românească va descoperi, în timp, de ce această zi merită celebrată: va fi, probabil, un proces similar celui de (re)descoperire a rolului jucat de instituţia monarhică în istoria secolelor XIX-XX.

Se împlinesc, astăzi, 140 de ani de la încoronarea Principelui Carol ca Rege al României, un eveniment ce marca dobândirea de către ţara noastră a statutului de actor semnificativ, matur şi legitim în sistemul european al epocii. După 1989, controversele politice au întârziat nepermis de mult reconsiderarea acestui moment important al istoriei noastre, abia în urmă cu şase ani ziua de 10 Mai fiind declarată sărbătoare naţională. În mod normal, societatea românească va descoperi, în timp, de ce această zi merită celebrată: va fi, probabil, un proces similar celui de (re)descoperire a rolului jucat de instituţia monarhică în istoria secolelor XIX-XX. Foarte probabil, el se va conjuga cu efortul de a înţelege mai bine personalitatea lui Carol I, un conducător respectat, pe bună dreptate, de românii începutului de secol XXI.

Privind înapoi spre anii 1866-1881, ar fi natural să evidenţiem o interconectare puternică între consolidarea noului stat, dobândirea independenţei şi afirmarea prestigiului internaţional. Nu ar trebui, totuşi, să intrăm în capcana cauzalităţilor simplificate. S-ar putea ca mulţi dintre susţinătorii înscăunării lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, în februarie 1866, sau mulţi dintre cei care au susţinut intrarea în război pentru obţinerea independenţei, în 1877, să-şi fi imaginat făurirea unei coroane regale, ca garanţie a suveranităţii şi integrităţii, ca pol instituţional decisiv pentru modernizare. Dar, mai ales într-o epocă atât de agitată, temele intră pe agenda politică atunci când sunt satisfăcute o serie de condiţii. Un mare merit al liderilor politici din acea vreme a fost realismul cu care au căutat să urmărească obiective curajoase.

Primii cinci ani ai domniei lui Carol au fost afectaţi de bulversările de pe scena europeană, în primul rând de victoriile prusiene asupra Austriei (vara lui 1866) şi asupra Franţei (1870-1871). După cum se ştie, postura sa de principe domnitor german într-o ţară puternic francofilă a condus la o criză ce putea avea urmări politice serioase. În timp, însă, stabilizarea balanţei de putere între „cei mari” şi acutizarea stării conflictuale din Balcani le oferă românilor (şi altor naţiuni din Balcani) şansa de a-şi obţine independenţa. Sacrificiile şi eroismul din timpul războiului din 1877-1878 au creat baza morală pentru recunoaşterea ei, dar era necesară şi validarea diplomatică. A fost un proces dificil, pentru că marile puteri aveau în vedere situaţia de ansamblu a Balcanilor şi a Europei, pe care o interpretau, desigur, din unghiul propriilor interese. Congresul de la Berlin, din vara lui 1878, avea să consacre, până la urmă, locul României în ceea ce se spera (cu prea mult optimism) a fi o ordine regională şi continentală stabilă. Dar, în acelaşi timp, îi va convinge pe liderii de la Bucureşti că întărirea instituţiilor statului este o chestiune vitală.

După îndeplinirea obligaţiilor asumate la Berlin, România ajunge într-un echilibru diplomatic favorabil, în sensul că niciuna dintre marile puteri nu are argumente să conteste pasul înainte (în sens instituţional) reprezentat de proclamarea regatului - ceea ce nu înseamnă, desigur, că stabilizarea entităţii politice româneşti în exteriorul arcului carpatic este pe placul tuturor capitalelor de pe continent. Europa anului 1881 este, însă, cu totul alta decât cea a anului 1857. Pe plan intern, clasa politică este de acord cu iniţiativa, iar sprijinul popular este, şi el, cert. Chestiunea succesiunii fusese rezolvată, astfel încât nu mai exista niciun obstacol, niciun motiv de întârziere. Rămânea de stabilit momentul adoptării măsurii, în care avea să fie adoptată măsura, iar cel mai precaut se dovedea însuşi domnitorul.

Aşa cum era de aşteptat, politicienii nu au putut rezista tentaţiei de a include această chestiune instituţională în conflictul lor cotidian, astfel că între putere (Liberali) şi opoziţie (un partid Conservator divizat intern) au apărut acuzaţii şi contra-acuzaţii de ipocrizie în ceea ce priveşte sprijinul declarativ pentru Regat. În măsură copleşitoare, aşa cum s-a dovedit ulterior, aceste acuzaţii erau neîntemeiate. Totuşi, din dorinţa de a respinge acuzaţiile de republicanism ascuns formulate de opoziţie, guvernul liberal introduce în Parlament, la 14 martie 1881, proiectul de lege prin care era proclamat Regatul, care este votat în unanimitate.

Încoronarea Regelui şi a Reginei a fost amânată, însă, din respect pentru memoria ţarului Alexandru II, asasinat la 1 martie, alegându-se data de 10 mai - ziua în care Carol primise, cu cincisprezece ani în urmă, coroana domnească a Principatelor Unite.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Italia sau Finlanda?

Nicolae GRECU

Italia sau Finlanda?

Ce cale se va alege pentru naţionala României în urma Euro2020?

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

Autorul serialului rememorează în continuare cu emoţie şi descrie amănunţit primele lecţii de pe parcursul iniţierii sale în umila sectă a pescuitorilor cu undiţa de la Dunăre.

Îndemnuri de la Maica Siluana

pr. Constantin STURZU

Îndemnuri de la Maica Siluana

Tot cu gândul la Maica Siluana (1944-2021). Şi la ceea ce ne-a învăţat. Nu atât din cărţi, cât din cele trăite, experiate. Deschid un volum al său care-mi este foarte aproape de inimă: "Uimiri, rostiri, pecetluiri". Cuprinde o sută de "capete de învăţătură", de folos celui ce caută ieşirea din starea de păcat şi intrarea în bucuria lui Dumnezeu. Împărtăşesc cu voi câteva sclipiri din îndemnurile şi încredinţările sale.

Perspectivă inversă

arh. Ionel OANCEA

Perspectivă inversă

O dată cu realizarea primului plan urbanistic general al Iaşului în anii 1996-1998, managerul de atunci al proiectului a propus informatizarea regulamentelor de urbanism aferente zonelor funcţionale şi situaţiei juridice ale terenurilor astfel încât acestea să poată fi extrase automat la întocmirea certificatelor de urbanism. 

pulspulspuls

Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

Dacă tot auzim că unii cetitori se plictisesc în casă de la atâta ploaie pe afară, am zic că numai bine pe azi să vă servim la lectură ceva fain, uşurel, fără colesterol şi, evident, cu multă coenzima Q10, ca să meargă şi chircit la birou, dar şi lăfăit în fotoliu. 

Caricatura zilei

Asta zebră!

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.