marti, 19.03.2024
În mod normal, societatea românească va descoperi, în timp, de ce această zi merită celebrată: va fi, probabil, un proces similar celui de (re)descoperire a rolului jucat de instituţia monarhică în istoria secolelor XIX-XX.
Se împlinesc, astăzi, 140 de ani de la încoronarea Principelui Carol ca Rege al României, un eveniment ce marca dobândirea de către ţara noastră a statutului de actor semnificativ, matur şi legitim în sistemul european al epocii. După 1989, controversele politice au întârziat nepermis de mult reconsiderarea acestui moment important al istoriei noastre, abia în urmă cu şase ani ziua de 10 Mai fiind declarată sărbătoare naţională. În mod normal, societatea românească va descoperi, în timp, de ce această zi merită celebrată: va fi, probabil, un proces similar celui de (re)descoperire a rolului jucat de instituţia monarhică în istoria secolelor XIX-XX. Foarte probabil, el se va conjuga cu efortul de a înţelege mai bine personalitatea lui Carol I, un conducător respectat, pe bună dreptate, de românii începutului de secol XXI.
Privind înapoi spre anii 1866-1881, ar fi natural să evidenţiem o interconectare puternică între consolidarea noului stat, dobândirea independenţei şi afirmarea prestigiului internaţional. Nu ar trebui, totuşi, să intrăm în capcana cauzalităţilor simplificate. S-ar putea ca mulţi dintre susţinătorii înscăunării lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, în februarie 1866, sau mulţi dintre cei care au susţinut intrarea în război pentru obţinerea independenţei, în 1877, să-şi fi imaginat făurirea unei coroane regale, ca garanţie a suveranităţii şi integrităţii, ca pol instituţional decisiv pentru modernizare. Dar, mai ales într-o epocă atât de agitată, temele intră pe agenda politică atunci când sunt satisfăcute o serie de condiţii. Un mare merit al liderilor politici din acea vreme a fost realismul cu care au căutat să urmărească obiective curajoase.
Primii cinci ani ai domniei lui Carol au fost afectaţi de bulversările de pe scena europeană, în primul rând de victoriile prusiene asupra Austriei (vara lui 1866) şi asupra Franţei (1870-1871). După cum se ştie, postura sa de principe domnitor german într-o ţară puternic francofilă a condus la o criză ce putea avea urmări politice serioase. În timp, însă, stabilizarea balanţei de putere între „cei mari” şi acutizarea stării conflictuale din Balcani le oferă românilor (şi altor naţiuni din Balcani) şansa de a-şi obţine independenţa. Sacrificiile şi eroismul din timpul războiului din 1877-1878 au creat baza morală pentru recunoaşterea ei, dar era necesară şi validarea diplomatică. A fost un proces dificil, pentru că marile puteri aveau în vedere situaţia de ansamblu a Balcanilor şi a Europei, pe care o interpretau, desigur, din unghiul propriilor interese. Congresul de la Berlin, din vara lui 1878, avea să consacre, până la urmă, locul României în ceea ce se spera (cu prea mult optimism) a fi o ordine regională şi continentală stabilă. Dar, în acelaşi timp, îi va convinge pe liderii de la Bucureşti că întărirea instituţiilor statului este o chestiune vitală.
După îndeplinirea obligaţiilor asumate la Berlin, România ajunge într-un echilibru diplomatic favorabil, în sensul că niciuna dintre marile puteri nu are argumente să conteste pasul înainte (în sens instituţional) reprezentat de proclamarea regatului - ceea ce nu înseamnă, desigur, că stabilizarea entităţii politice româneşti în exteriorul arcului carpatic este pe placul tuturor capitalelor de pe continent. Europa anului 1881 este, însă, cu totul alta decât cea a anului 1857. Pe plan intern, clasa politică este de acord cu iniţiativa, iar sprijinul popular este, şi el, cert. Chestiunea succesiunii fusese rezolvată, astfel încât nu mai exista niciun obstacol, niciun motiv de întârziere. Rămânea de stabilit momentul adoptării măsurii, în care avea să fie adoptată măsura, iar cel mai precaut se dovedea însuşi domnitorul.
Aşa cum era de aşteptat, politicienii nu au putut rezista tentaţiei de a include această chestiune instituţională în conflictul lor cotidian, astfel că între putere (Liberali) şi opoziţie (un partid Conservator divizat intern) au apărut acuzaţii şi contra-acuzaţii de ipocrizie în ceea ce priveşte sprijinul declarativ pentru Regat. În măsură copleşitoare, aşa cum s-a dovedit ulterior, aceste acuzaţii erau neîntemeiate. Totuşi, din dorinţa de a respinge acuzaţiile de republicanism ascuns formulate de opoziţie, guvernul liberal introduce în Parlament, la 14 martie 1881, proiectul de lege prin care era proclamat Regatul, care este votat în unanimitate.
Încoronarea Regelui şi a Reginei a fost amânată, însă, din respect pentru memoria ţarului Alexandru II, asasinat la 1 martie, alegându-se data de 10 mai - ziua în care Carol primise, cu cincisprezece ani în urmă, coroana domnească a Principatelor Unite.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |