Zona Moldovei pierde teren în turism: cea mai mare scădere din țară în septembrie

Scăderi pe linie în toată zona

În județul Iași, numărul de sosiri în structurile de cazare turistică a scăzut de la 35.451 în septembrie 2024, la 31.799 în 2025 (-10,3%). Deși Iașul a rămas unul dintre cele mai vizitate județe din regiune, pierderea de aproape 3.700 de turiști într-o singură lună indică o slăbire a atractivității sau o stagnare a capacității de absorbție turistică.

În același timp, și Suceava, liderul regional în turism, a înregistrat cu aproape 4.500 de sosiri turistice mai puțin decât anul trecut, echivalentul unei scăderi de 9,1%.

Județul Vaslui este, totuși, cel care a înregistrat cea mai abruptă scădere din țară, de minus 35,1%. Numărul de turiști a coborât de la 4.851 în septembrie 2024, la doar 3.147 în 2025. Este o contraperformanță care confirmă poziția marginală a județului în rețeaua turistică națională, cu o ofertă slab diversificată și o infrastructură insuficientă.

Scăderi ale numărului de turiști au înregistrat și județul Neamț (-12,3%) – care a înregistrat în luna spetembrie 24.908 turiști sosiți în unitățile de cazare, față de 28.389 anul trecut – dar și Bacăul (-8%). Singurul județ din Regiunea Nord-Est care se poate lăuda cu o dinamică pozitivă a numărului de turiști din septembrie a fost Botoșani. Cu a treia cea mai mare creștere din țară față de spetembrie 2024 (+16%), acest județ a înregistrat 4.564 de sosiri turistice, față de 3.943 în perioada anterioară.

Această dinamică contrastează puternic cu evoluțiile din județe precum București (+3%) sau Cluj (+3%), care au reușit să crească ușor în același interval. Diferențele arată clar că turismul moldovenesc nu funcționează ca un sistem integrat, ci ca o sumă de inițiative locale, cu rezultate inegale și vulnerabile la sezonalitate.

În cazul Iașului, scăderea este semnificativă, mai ales în contextul în care județul beneficiază de un aeroport internațional, o ofertă culturală constantă și o rețea de cazare relativ bine dezvoltată. Pierderea de turiști poate indica o stagnare a pieței urbane sau o concurență crescută din partea altor destinații regionale.

Pentru județele mai mici, precum Vaslui, reculul accentuat arată o lipsă de tracțiune turistică și o nevoie urgentă de investiții în infrastructură, promovare și diversificarea ofertei. Fără o strategie regională coerentă, Nord-Estul riscă să rămână în afara circuitului turistic național, cu decalaje tot mai mari între județele cu potențial și cele care nu reușesc să-l valorifice.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Nord-Estul pierde teren

La nivel de regiuni, Nord-Estul a înregistrat a fost cea mai abruptă scădere a numărului de sosiri turistice din țară, într-un context național marcat de recul general. Datele oficiale arată că doar 124.870 de turiști au fost cazați în structurile de primire turistică din Nord-Est, comparativ cu 138.868 în septembrie 2024. Scăderea de 10,1% depășește media națională de −4% și indică o tendință clară: regiunea pierde vizibilitate și atractivitate în rândul turiștilor.

În timp ce București-Ilfov a crescut cu 6%, iar Sud-Estul cu 1,6%, Regiunea Nord-Est se află la polul opus, deși include județe precum Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Vaslui și Bacău, zone cu potențial turistic divers, de la turism cultural și religios, la natură și agrement.

Lipsa unei infrastructuri turistice moderne, promovarea slabă și accesibilitatea redusă par să fi contribuit substanțial la scăderea puterii de atracție turistică a regiunii. Turismul nu se construiește doar pe peisaje și patrimoniu, ci pe acces, servicii și prezență constantă în circuitele turistice. Iar Nord-Estul, cu toate resursele sale, nu poate rămâne în afara circuitului turistic național.

Publicitate și alte recomandări video