Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Hutulii din Bucovina - maestri ai incondeierii oualor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Izvoarele Sucevei, Moldova-Sulita si Breaza sint asezari in care comunitatea romana este slab reprezentata, majoritatea locuitorilor apartinind etniei ucrainene. De fapt, dupa cum ni s-a precizat, acesti locuitori sint "hutuli, adica nici ucraineni, nici romani", chiar si limba vorbita avind elemente intermediare. Intr-un peisaj de o tulburatoare frumusete, casele locuitorilor se rasfira printre munti, intre Obcina Feredeului si Obcina Mestecanisului. Incercind parca sa surprinda ceva din minunatiile locului, in aceste sate s-au nascut adevaratii artisti "incondeietori" de oua. Talentul lor si anii de truda se imbina in mod deosebit de placut creind forme unice, nemaiintilnite in nici una dintre zonele din nordul Bucovinei renumite pentru asemenea indeletnicire.
    Un ou de strut, incondeiat, se vinde cu 1.000 de marci
    Desi comuna Izvoarele Sucevei este cea mai intinsa din judet, aici nu se intilnesc prea multi incondeietori de oua. Am gasit citeva femei, imprastiate in satele comunei, si, un lucru surprinzator, ne-a fost dat sa cunoastem si un barbat care este preocupat de acest gen de arta.
    Ion Zinici, este un tinar de aproximativ 30 de ani, care a deprins taina incondeierii oualor de la mama sa, Maria, din satul Brodina de Sus - Izvoarele Sucevei, careia i s-a dus vestea in zona si peste hotare ca fiind una dintre cele mai talentate incondeietoare. Ion a calcat destul de hotarit pe urmele mamei sale. Inca de copil, de pe la 7 ani, s-a apucat, mai in gluma, mai in serios, de incondeiat oua, facind din aceasta mai intii o pasiune si acum un mod de viata. "Am avut de mic inclinatii spre lucrul manual. Imi placea sa tes, sa cos, incit ajunsesem <fetita> clasei. Nu m-a deranjat, insa, ca fac lucruri <femeiesti>, cum se considera in lumea satului. Tot ceea ce fac, fac cu placere si cred ca de asta imi si reuseste", ne-a precizat Ion Zinici.
    Calificat in meseriile de lacatus mecanic si electrician, Ion Zinici a lucrat 5 ani la Centrala Termonucleara de la Cernavoda. Nu a dat, insa, aerul Bucovinei pe praful de la Cernavoda si a revenit acasa, in acest loc de o salbatica frumusete, dar izolat, pe care il numeste, glumet, cu sintagma "unde a intarcat mutul iapa".
    El a absolvit Scoala Populara de Arta din Suceava, clasa profesoarei Rodica Dominte si, la rindul lui, ii initiaza pe cei mici, de la scoala din comuna, in tainele incondeierii oualor.
    Tehnica folosita de el este cea utilizata la Brodina, de incondeiere cu ceara, pe oua golite de continut. Ion Zinici, insa, a perfectionat-o, foarte mult si i-a introdus, totodata, citeva elemente de comercial, mai ales daca tinem cont de faptul ca a fost remarcat de timpuriu si de atunci este invitat mereu la fel de fel de tirguri si expozitii interne si internationale. De asemenea, el participa, vara, la demonstratii de incondeieri de oua, care au loc la Muzeul "Astra" din Sibiu si la Muzeul "Taranului Roman" din Bucuresti.
    "In urma cu doua saptamini am fost invitat la un Tirg de oua, la Hamburg, in Germania. Erau 50 de standuri, cu participare din majoritatea statelor lumii, iar eu am fost singurul reprezentant al Romaniei. Vinzarea nu a fost, insa, deosebit de buna. Abia de ne-am scos drumul si 100 de marci profit. Erau oua de strut, pictate, care se vindeau cu 1.000 de marci/bucata, iar ale noastre le vindeam cu 10 -15 marci. Am reusit, totusi, sa vind 100 de oua, din cele aproape 800 cu care plecasem", a adaugat Ion Zinici.
    Modelele folosite de el sint, in mare parte, specifice comunitatii din care provine: calea rasucita, spicul de griu, fulgerul, floarea pastelui, cirligul ciobanului, laba gistei, crucea stilizata, 48 de clinuri, grebla, dar si cele intilnite in comunitatea de romani: motiv de stergar, bradut, frunza de stejar, stelute. De asemenea, Ion Zinici a inventat o serie de modele, in general geometrice, specifice fiecarei comenzi: pentru SUA - unele cu drapelul respectiv, pentru copii - cu Mos Craciun, pentru microbisti - cele cu stema clubului etc. Cit despre culori, acestea sint cele traditionale: verde, rosu, negru, galben. La acestea se adauga culoarea comerciala, albastru. Tinarul artist lucreaza tot timpul anului, ajungind la performanta de a realiza cite 3-4 oua in 12 ore, dind dovada de o minutiozitat cu totul aparte. El este, de asemenea, autorul unui model de o rara finete, care imita intru-citva tesatura pinzei din care femeile isi cos iile. Acest gen de model il realizeaza doar in nuantele pe care le capata ceara curata, pe albul cojii de ou.
    Moldova Sulita si Breaza aceeasi tehnica de lucru
    "La sotia padurarului, ea impistreste oua", asa ni s-a recomandat la intrarea in comuna Moldova Sulita, in momentul in care am intrebat de "incondeietoare". Maria Voloseniuc, apartinind etniei ucrainene, are 33 de ani si impistreste oua inca de pe cind era in clasa a IX-a. Originara din Izvoarele Sucevei, a deprins aceasta indeletnicire de la o batrina din sat. A ajuns sa se perfectioneze tot impistrind oua in fiecare an. Ceea ce o deosebeste, insa, de celelalte "impistritoare" este faptul ca ea nu face acest lucru decit pe oua de rata.
    "Impistresc doar oua de rata, pline, fierte, pentru ca au coaja mai curata, mai frumoasa, si culorile se aseaza mult mai bine pe ele", ne-a povestit Maria Voloseniuc. Modelele pe care le utilizeaza Maria, sint cele specifice zonei ei de provenienta, intre care se remarca briiele costisete, simbolul crucii, ochiul de paun, iar culorile pe care le prefera ea si cei carora le impistreste oua sint verde, galben, negru, putin albastru, putin rosu. "Folosesc, in general, culori de vopsit lina, pentru ca galusurile pentru oua sint foarte proaste si vopseaua nu se prinde cum trebuie", a adaugat Maria Voloseniuc.
    Femeia impistreste oua numai in postul Pastelui, ajutata de cei doi micuti ai sai, Daniel, de 5 ani si Iulian, de 12 ani. Numai in ultimele 3 saptamini, Maria Voloseniuc a realizat 150 de micute opere de arta, pe care le comercializeaza, in zona, cu circa 8.000 de lei.
    La Breaza, dintre numeroasele femei preocupate de impistrirea oualor, am reusit sa stam de vorba cu Elisabeta Pentiuc. Femeia, in virsta de 48 de ani, tocmai terminase de impistrit ultimele oua, necesare pentru familia sa si, dupa ce le-a lasat la racit, ne-a aratat cum le lacuieste. Folosind un lac special pentru culorile de ulei, Elisabeta Pentiuc a picurat citiva stropi de lac in palma si apoi a luat oul si l-a frecat, pina cind acesta a fost acoperit de un strat uniform de lac.
    "Bunica mea, de la Breaza, impistrea oua. Eu o mai ajutam la culori, dar nu am impistrit niciodata, singura un ou. Cind, insa, m-am maritat, am inceput si eu sa fac. Cred ca am vreo 20 de ani de cind impistresc oua, dar ca sa deprind indeletnicirea cu adevarat am avut nevoie de 3-4 ani de zile. Nu puteam trage linii drepte, faceam niste modele ca vai de ele, nu reuseam nici sa aleg culorile cele mai frumoase, dar nu m-am dat batuta. Copiii mei au fost mai dornici sa invete aceasta meserie, iar acum, atit baiatul cit si fata si nora, ma ajuta", ne-a precizat Elisabeta Pentiuc.
    Deoarece in aceasta zona ouale sint nelipsite din cosul de Pasti, fiecare familie trebuind sa daruiasca oua si la biserica sau la cei nevoiasi, femeile incep sa impistreasca oua inca din luna februarie, pentru a avea timp sa satisfaca toate comenzile. Anul acesta, Elisabeta Pentiuc, impreuna cu nora sa, au impistrit 500 de oua. Majoritatea modelelor folosite sint similare cu cele descrise mai sus, insa, la familia Pentiuc am intilnit pe oua, pentru prima data, si culoarea mov. De asemenea, demn de semnalat este faptul ca, atit la Moldova Sulita cit si la Breaza, ouale se impistresc pe negru, adica negrul este prima culoare in care se imbaiaza oul proaspat trasat cu ceara. Abia apoi vin celelalte culori. "Am incercat sa fac si oua pe rosu, dar culoarea pe care am avut-o nu a fost dintre cele mai bune si a iesit un ou foarte urit. De atunci nici n-am mai incercat sa fac altul pe rosu", a adaugat femeia. (Liana SAVESCU, Adina CALDARUS)
    top Local news    

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri