Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

La Primarie sint inregistrate in jur de 200 de cereri pentru ajutoare sociale

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    La Iacobeni sint putine case noi, oamenii preferind modernizarea celor existente. Problema mare este cea a locuintelor sociale, impunindu-se gasirea unor solutii. Etnici germani, existenti inainte de razboi intr-o comunitate bine organizata, si-au lasat in 1940 casele, unele dintre ele mai fiind puse in vinzare si acum. Somajul in minerit a provocat dezastre sociale la nivelul comunei, datorita faptului ca cei mai multi ortaci erau veniti de prin alte parti si stateau in locuinte de serviciu. Pe multi nu-i asteapta nimeni prin locurile de bastina, de unde au plecat pentru a-si face un rost, iar aici nu au alte perspective decit cele oferite de minerit. "Sint cam 1500 de suflete in situatia asta. Multi sint in somaj, nu se gaseste de lucru in zona. Sint oameni cu 5-6 copii care stau in blocurile de garsoniere si constituie adevarate cazuri sociale. Au plecat de pe la tara, cine stie de unde, cu 30 de ani in urma, nu detin pamint aici in zona, si poate nici prin locurile de origine. Se descurca greu, fiecare cum poate", ne-a precizat primarul comunei Gheorghe Tomoioaga. La Primarie sint inregistrate in jur de 200 de cereri pentru ajutoare sociale, urmind ca, din aceasta luna, conform unei hotariri a Consiliului Local, o parte din acestea sa fie onorate in produse alimentare.
    Doar 5 ari de teren arabil pe familie
    Comparativ cu alte comune, la Iacobeni nu se poate vorbi de o populatie imbatrinita. Tineretul este si aici vitregit de soarta, neexistind posibilitati de incadrare in munca si nici perspective concrete. In comuna exista 53 de societati comerciale si asociatii familiale, in mare parte mici, antrenind putina forta de munca. Terenul agricol totalizeaza o suprafata de 4.111 hectare. Dintre acestea, doar 260 reprezinta pamint arabil, media nefiind mai mare de 5 ari de familie. Pe aceasta suprafata mica, oamenii cultiva in special cartofi si alte citeva legume. In rest, totul se cumpara de la ses. Finete si pasuni sint din belsug, dar greutatile mari pe care le intimpina peste iarna cu intretinerea animalelor au descurajat populatia, reamrcindu-se scaderi ale efectivelor, in special la vite si ovine. Dupa cum ne-a precizat primarul comunei Iacobeni, "lumea a incercat, dupa anul 1989, sa creasca intensiv animale, dar nu a fost rentabil. Daca atunci erau care aveau si cite 20 de vite, azi de-abia daca mai tin 4-5".
    In comuna s-au pornit o serie de lucrari edilitare, o parte finisate, altele nu. Dispensarul comunal a fost amenajat corespunzator, putind rivaliza cu orice centru similar occidental. Au fost demarate proiectele de realizare in comuna a incalzirii centrale, bazata pe rumegus. Capriciile riului Bistrita au impus cheltuieli mari, ruperea malurilor si deteriorarea podului lasind fara acces o parte din satul Botus. Prin urmare, sint in reconstructie podul peste Bistrita in zona Orata si se reface drumul comunal in zona Orata-Oita.
    Prin programul de investitii, au fost necesare imprumuturi de la fondul de tezaur judetean, comuna avind, la ora actuala, datorii de 600 milioane de lei. Chiar la momentul deplasarii noastre la Iacobeni, se aflau la Primarie reprezentanti ai RENEL-ului si Corpului Gardienilor Publici pentru a-si revendica drepturile banesti. (Adina CALDARUS)
    top Local news    

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri