Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Razesii din zona Dornei revendica 15.000 hectare de padure

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Taranii din trei comune, Panaci, Saru Dornei si Dorna Arini, sint pe picior de rascoala pentru ca statul nu le-a restituit padurea ce a apartinut strabunilor lor. Este vorba de circa 15.000 hectare de padure, suprafata pentru care taranii au, fiecare in parte, pentru bucatica lui, acte de proprietate. Pe linga aceste hirtii care demonstreaza dreptul de proprietate asupra padurii, razesii mai detin inca un act, pe care il considera ca fiind "asul din mineca". Este vorba despre un hrisov din anul 1837, scris pe piele de vitel (avind dimensiunile de 70/50 cm), cu litere aurii. Acest hrisov are o istorie lunga si zbuciumata. Prevazatori, razesii il tin ascuns la un om din Panaci a carui identitate este cunoscuta de un numar restrins de persoane.
    "Ci pururea sa se cunoasca de adevarati razesi proprietari ai mosiilor acestora, atit ei cit si urmasii lor din niam in niam"
    Din in anul 1800, mosiile Dorna, Saru si Paltinisu (care constituie vatra pe care se afla cele trei localitati mentionate la inceput) au devenit mosii Domnesti si au trecut de la Alexandru Ipsilant Voievod catre fiul sau, Alexandru, iar mai apoi, in anii ce au urmat, au fost, prin vinzare, proprietatea diferitor boieri. Pina in anul 1800, pe cele trei mosii locuiau razesii care s-au considerat, prin urmare, nedreptatiti de destinatia pe care a luat-o pamintul. Desi pare de necrezut, razesii s-au judecat cu cei care au fost, de-a lungul vremii, proprietarii mosiilor. Procesele au durat mai bine de 30 de ani, pina in anul 1837, al patrulea an al domniei lui Mihail Sturza Voievod. Domnitorul a intervenit pe linga proprietarii de atunci ai mosiei, boierii Balasesti pentru a vinde paminturile razesilor si a pune astfel capat judecatii. In "anul 1837 luna decembrie ziua 23", Mihail Sturza Voievod semna un hrisov, prin care intarea intelegerea dintre boierii Balasesti si razesii de pe mosiile Dorna, Saru si Paltinisul. In acest hrisov se pomeneste despre "toate giudecatile precum dovedesc carti de giudecata, intariturile domnesti si predlojaniile ocarmuirii". Vinzarea intre boierii Balasesti si razesi s-a facut "cu pret de douasprezece mii galbeni olandezi sau austriacesti indatorindu-se ei a numara aceasta suma in trei vadele". Pe linga actele intocmite direct intre cumparatori si proprietari, razesii au solicitat si un hrisov domnitorului Moldovei pentru a intari "vecinica si pacinica stapinire a lacuitorilor de pe numitele mosii Dorna, Saru si Paltinisu, ca sa nu fie nici odinioara suparati, ci pururea sa se cunoasca de adevarati razesi, propritari ai mosiilor acestora in intinderile hotarelor cuprinse prin documentul atit ei cit si urmasii lor din niam in niam nestramutati in veci", dupa cum se mentioneaza in hrisovul semnat de Mihail Sturza Voievod. Acest hrisov este scris in limba romana, cu litere chirilice, cuprinde, pe linga cuvintele domnitorului, si o harta ce delimiteaza in clar mosiile cumparate. Dupa acest hrisov s-a facut o copie la Directiunea Regionala a Arhivelor Statului din Iasi, la data de 17 martie 1939.
    Pina in 1990, hrisovul a fost ascuns de comunisti
    Pina in anul 1942, hrisovul lui Mihail Sturza Voievod a fost transmis din generatie in generatie, fara nici un fel de problema. In acel an, un grup de razesi, in frunte cu Vasile Alexievici, a hotarit sa ascunda actul, fiindu-le frica de nesiguranta vremurilor. Timp de cinci ani, hrisovul a fost mutat din sat in sat, la diversi prieteni ai lui Vasile Alexievici, scopul fiind acela de a i se pierde urma hrisovului. Din 1947, cei din grupul lui Alexievici au inceput sa fie arestati, rind pe rind, unul cite unul, fiind acuzati ca sint chiar chiaburi. Dupa trei ani, in grupul lui Alexievici ramasesera doar doua persoane. Atunci, hrisovul a fost pus intr-o oala de lut si ingropat in padure, la marginea satului. La putin timp au fost arestati si ceilalti doi oameni din grupul lui Alexievici. Fiindu-i frica de faptul ca cei doi vor vorbi, Alexievici a luat hrisovul din padure si l-a ascuns sub scarile unei case din sat, sub prispa. Dupa putin timp a fost arestat si el si a stat in inchisoare pina in 1960. Ajuns in libertate, primul lucru pe care l-a facut a fost sa verifice daca hrisovul se afla la locul lui. Apoi, a dat in judecata statul roman, revendicindu-si pamintul, circa 100 de hectare de padure. Bineinteles, a pierdut procesul. In 1990, a socotit, insa, ca a venit si timpul lui si a celorlalti razesi din zona Dornei. Hrisovul era la locul lui, ascuns sub scari. Vasile Alexievici nu mai era, insa, in puteri si a predat stafeta nepotului sau, Petrica Alexievici.
    "Nu vom accepta intrarea in proprietate sub regim silvic. Mai bine le dam foc"
    Petrica Alexievici a devenit purtatorul de cuvint nu numai al familiei sale, ci al tuturor razesilor din zona. "Iliescu a dat in 1990 acea lege totalitara, Legea 18, care nu ne includea si pe noi, proprietarii de padure. Noi am ocupat padurile noastre, dar nu am taiat din ele nici o crenguta. Le-am aparat doar. In familia Alexievici sint opt mostenitori si fiecare are de primit 12 hectare de padure", ne-a declarat Petrica Alexievici.
    In numele razesilor, el a depus acte la Camera Deputatilor, Senat, Guvern si Presedintie. Pe linga actele de proprietate, inclusiv copia dupa hrisov, el a depus la aceste institutii si un proces verbal intocmit la 11 iulie 1931, de catre specialistii silvici. In acest proces verbal se arata ca terenul pe care il revendica razesii "nu a fost supus regimului silvic si nici nu era cazul a se supune, ca nici art. 1 aditional din legea silvica votata in 1930 nu cere ca padurile aratate sa fie supuse acestui regim intrucit suprafata paduroasa a judetului intrece cu mult cota de 25 %, ajungind chiar la 60-70 %, conchidem ca nici de data aceasta nu e cazul de a fi supuse aceste paduri particulare regimului silvic".
    Convinsi ca ocoalele silvice Panaci si Dorna, care au in administrare padurile lor, "au fost infiintate abuziv in anii '80, razesii cer desfiintarea celor doua ocoale. "Aceste paduri nu au fost supuse regimului silvic. Inainte nu se taia ca acum, mai ales cum s-a taiat din 1990 incoace".
    Razesii isi vor padurile inapoi si sint convinsi ca ei vor taia mai putine lemne decit se taie la ora actuala. Ei vor, de asemenea, ca sa existe doi-trei specialisti pe linga primarii care sa le administreze si sa coordoneze taierea de masa lemnoasa. "Nu vom accepta intrarea in proprietate sub regim silvic. Mai bine le dam foc", a spus Petrica Alexievici. Liderul razesilor spera ca statul sa le rezolve doleantele, dar atentioneaza ca "avem resursele materiale sa ne judecam cu statul roman pina la Haga". (Tiberiu AVRAM)

    top Local News

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri