Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Seceta a pirjolit peste 660 de miliarde de lei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    "Eu, desi am 55 de ani, nu-mi amintesc sa fi trecut printr-o asemenea seceta. Mi-au povestit parintii si bunicii nostri de foametea din '46 cind, tot asa, nu a plouat mult timp. Acum se pare ca este si mai greu. Nu vedem cum vom ajunge si mai ales cum vom iesi din iarna", ne-a spus un taran care prasea ieri porumbul mai mult vested decit verde.
    Batrinii spun ca situatia este chiar mai grava decit in 1946. Atunci, griul s-a mai facut in Muntenia si mergeau cu trenul pentru a aduce un sac de faina. Dadeau in schimb covoare sau ce mai avea de pret prin casa.
    "Mai dam si noi cu sapa, sa se ridice macar aceste citeva fire de porumb care au mai reusit sa iasa din pamint. Uitati si dumneavoastra cum stau aceste boabe de porumb scoase de noi cu sapa. Efectiv nu au incoltit. Nu vad ce o sa mincam la iarna. Cu ce o sa ne crestem vitele si pasarile de pe linga casa? Trebuie sa-mi vind vaca care cinci ani consecutiv mi-a fatat cite doi vitei. Ii vindeam si mai cistigam cite un ban. Acum nu avem de unde sa stringem fin. Nici macar iarba pe cimp nu a crescut. Totul este galben, pirjolit de soare. Dar noi mai prasim si mai astupam crapaturile din pamint, ca face cit o bura de ploaie", ne-au declarat sotii Gheorghe si Virginia Ionascu, din Balteni.
    Marii producatori de cereale din judet au pierdut zeci de miliarde. Taranii nu mai au cu ce sa-si creasca animalele, iar pentru iarna nu vor avea nici faina de griu si nici malai. Toate sperantele li s-au naruit si oamenii spun ca acesta este inceputul sfirsitului si ca numai rautatea din noi ne-a adus in aceasta situatie.
    660 de miliarde de lei - pagubele din agricultura
    Vasluiul este unul dintre cele mai afectate judete din tara in ce priveste pagubele din agricultura: peste 660 de miliarde de lei.
    La ora actuala, din cele 331.062 de hectare teren insamintate cu diverse culturi, pe aproape jumatate (152.319 ha) sint afectate peste 40% din culturi, iar pe 178.743 ha pierderile sint sub 40%.
    Cele mai mari pagube se inregistreaza in sectorul privat - 494,2 miliarde. Statul a pierdut si el 165,9 miliarde.
    "Nu mai putem vorbi de anumite zone afecate mai mult. Imaginati-va ca nu a mai cazut un strop de ploaie de aproape doua luni. Cele mai putin afectate sint culturile de orz de toamna si orzoaica. Griul este afectat in procent de peste 80%", ne-a declarat Mihai Filipeanu, directorul general al Directiei Agricole Vaslui.
    La nivel national, pagubele sint evaluate la peste 4.500 de miliarde de lei .
    Cu irigatiile sintem la pamint
    Judetul nostru sta foarte prost cu irigatiile: din totalul de 331.062 de hectare de culturi, filiala Vaslui a Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare (SNIF) nu iriga decit 1.563 de hectare, sub 1% din suprafata insamintata.
    Mircea Atanasie, directorul SNIF Vaslui, ne-a declarat ca posibilitatile de irigare sint mult mai mari: "Din pacate, lipsesc pe o parte banii de la producatorii agricoli, iar pe de alta parte nu prea mai sint sistemele. S-a furat ca in codru. Din 10 statii de irigare, abia am facut trei. Avem o suprafata total amenajata pentru irigat de 29.662 de hectare, din care contractate 1.563 de hectare. Suprafetele cu conditii efective de irigat nu depaseste 8.202 hectare. De notat este faptul ca disparitia aripilor de ploaie fac ca apa adusa pe canale si la hidranti de SNIF sa nu mai ajunga la plantele secerate de seceta".
    "Criza griului va fi extraordinar de dura"
    Compromiterea culturilor de griu va afecta cu siguranta si costul piinii. Producatorii de piine estimeaza o mare problema a griului si, implicit, a costului produselor de panificatie. Importurile masive de griu, la preturi necontrolate, vor face ca pretul piinii sa creasca. Deja, o parte din producatori au trecut la scumpiri si se asteapta noi majorari.
    Stefan Carp, patronul firmei "Fanion", unul din producatorii importanti de pe piata vasluiana: "Criza griului va fi extraordinar de dura. Nu s-a facut productie si drept urmare se va trece la importuri masive, evident la preturi foarte mari. Acestea se vor reflecta direct in costul piinii, in cel mai scurt timp. Singura solutie pentru noi este ca importurile sa fie controlate si sa fie impus un pret maxim de vinzare catre producatorii de piine. Aceasta pentru a contracara specula si jongleriile financiare. Sa se procedeze exact ca in cazul tigarilor, unde Ministerul Finantelor a impus un pret maxim".
    "Fanion" nu a majorat tarifele in ultima perioada si nici nu va trece la noi scumpiri, deocamdata.
    Incendiile se vor extinde cu repeziciune din cauza secetei
    Cum era de asteptat, umiditatea scazuta a facut ca, in ultima perioada, numarul incendiilor sa creasca. Comparativ cu aceeasi perioada din 1999, numarul incendiilor este cu 47 mai mare. Cauze principale: seceta, focul deschis si amplasarea necorespunzatoare a furajelor fata de locuinte si constructiile anexe.
    Vasile Hueanu, sef Birou relatii cu presa din cadrul Grupului de Pompieri Militari "Podul Inalt" Vaslui, ne-a declarat ca oamenii trebuie sa fie mult mai vigilenti in aceasta perioada: "Trebuie respectate cu strictete masurile de prevenire si stingere a incendiilor. Datorita secetei, acestea se vor propaga cu viteza foarte mare atit la gospodarii, cit si la mica recolta care va fi de cereale. Atragem atentia tuturor mecanizatorilor ca utilajele care intra in lanurile de cereale sa fie pregatite corespunzator. Nu trebuie sa aiba scurgeri de combustibili, instalatii electrice defecte, iar utilajele sa fie dotate cu mijloace initiale de stingere (maturi, stingatoare, butoaie cu apa). Personalul trebuie sa fie instruit ca in cazul izbucnirii unui incendiu acesta sa fie lichidat in faza initiala de catre personalul desemnat supravegherii recoltarii cerealelor".
    Riurile din judet au scazut semnificativ
    Pe riul Birlad, debitul este de aproape 300 de litri/secunda, fiind in continua scadere si apropiindu-se de minima inregistrata vreodata (113 l/s, in 1996).
    Din fericire, coeficientul de umplere a acumularilor de unde sint alimentate orasele din judet este de peste 90%.
    Gabriel Besleaga, directorul Serviciului Judetean de Gospodarire a Apelor Judetean (SGAJ) Vaslui, ne-a declarat: "Derulam in prezent un program special de urmarire privind nivelul in acumulari si in mod special cele din care se alimenteaza orasele cu apa. Se efectueaza controale si in afara programului de lucru si in zilele de simbata si duminica pentru asigurarea respectarii legislatiei in ce priveste zonele de protectie. Aceasta pentru eliminarea riscurilor de influentare a calitatii apei acumulate. De asemenea, pe intreaga retea din judet se urmareste respectarea zonelor de protectie, interzicerea bararilor pe riuri, asigurarea debitului salubru, evidentierea situatiilor privind eventualele cursuri secate. Se vor stabili masuri ce se impun pentru asigurarea acolo unde este cazul, pentru alimentarea cu apa pentru populatie, adapatul animalelor si irigatii".
    60 de grade Celsius, temperatura la sol
    Maximele termice inregistrate in ulrimele zile au fost de 34 de grade Celsius in aer si 60 de grade la sol.
    Umiditatea din aer a scazut sub 28% pe 12 iunie, ceea ce face ca zilele sa fie mai greu de suportat, chiar sufocante la orele prinzului.
    Presiunea atmosferica s-a mentinut in limitele normalului. Dupa cum indica barometrul, nu se inregistreaza o scadere a presiunii care sa ne dea sperante macar la o bura de ploaie.
    Cu toate acestea, Centrul de Prevedere Bacau ne-a precizat ca, incepind cu 17 iunie, vremea va deveni instabila si se va raci. Cerul va fi variabil si va prezenta innourari accentuate. Pe spatii relativ extinse, ploile vor cadea sub forma de averse si chiar torential, insotite de descarcari electrice si de grindina. Temperaturile maxime se vor incadra intre 29-35 de grade Celsius pina pe 16 iunie, iar de pe 17 iunie vor scadea pina la 25 de grade Celsius. (Theodor ISTRATE)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    Liste electorale

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri