Caută 
Comemorarea Pogromului de la Iaşi. Ce a declarat ambasadorul SUA la Cimitirul Evreiesc din Păcurari?
5 MIN
„28 iunie 1941 este ziua când la Iaşi şi în România a murit democraţia şi umanitatea“, a rezumat episodul masacrului antisemit din urmă cu 75 de ani Paul Shapiro, director în cadrul Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington.
Sute de ieşeni, cei mai mulţi de confesiune mozaică, dar şi numeroşi înalţi oficiali din administraţia locală şi centrală, au participat ieri la manifestările de comemorare a Pogromului de la Iaşi din iunie 1941, în urma căruia au fost asasinaţi cu bestialitate peste 13.000 de evrei din ordinul mareşalului Ion Antonescu, la acea dată şef al statului român.
„Totul a pornit de la un telefon“
Drumul care duce spre Cimitirul Evreiesc din Păcurari, reparat în spirit stahanovist de municipalitate în ajunul comemorării, era înţesat ieri cu autoturisme care înaintau agale la deal spre locul unde îşi duc somnul de veci victimele Pogromului. Bătrâni care abia îşi mai poartă paşii, dar şi foarte mulţi tineri au înfruntat vremea potrivnică pentru a vărsa o lacrimă şi a se ruga pentru sufletele celor plecaţi înainte de vreme în lumea celor drepţi, ucişi ca urmare a urii rasiale, ridicate la rang de politică de stat de autorităţile româneşti din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Abraham Ghiltman, liderul comunităţii evreieşti din judeţ, i-a purtat pe cei prezenţi la comemorare prin Iaşii anilor 1940-1941, amintind de măsurile profund antisemite luate de autorităţile din fruntea statului român, care ulterior s-au intensificat şi au atins apogeul în perioada proximă intrării României în cel de-al Doilea Război Mondial. „Pogromul de la Iaşi nu s-a produs întâmplător. Dacă înainte de anul 1941 în Iaşi au apărut mai multe curente antisemite şi s-a creat în România o adevărată legislaţie potrivnică evreilor, declanşarea masacrului a pornit de la un telefon dat de generalul Antonescu colonelului Constantin Lupu în dimineaţa zilei de 27 iunie 1941. Atunci i-a ordonat acestuia să cureţe oraşul de evrei“, a spus Ghiltman. Mai multe imagini găsiţi în GALERIE FOTO 1
Rând pe rând, au luat cuvântul la tribună oficialii municipalităţii şi ai judeţului Iaşi, reprezentanţi de la Guvern şi Preşedinţie, dar şi ambasadorii Israelului şi SUA. „Acum 75 de ani ceea ce era de neconceput s-a întâmplat la Iaşi. Militari, poliţişti, jandarmi, ajutaţi de bande violente de civili, au străbătut străzile Iaşului terorizându-i şi ucigându-i pe mulţi dintre evreii care mai locuiau aici. Acum însă, astăzi, România conduce Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului. Statele Unite vor ajuta România ca istoria să fie păstrată în memorie şi înţeleasă, astfel încât ea să nu se mai repete niciodată. Trebuie să ne asigurăm ca generaţiile viitoare să respingă ura şi intoleranţa care continuă să existe în colţurile întunecate ale Europei chiar şi astăzi“, a declarat Hans Klemm, ambasadorul SUA în România. Mai multe imagini găsiţi în GALERIE FOTO 2
Mesaj de la Iohannis
Cu prilejul comemorării de ieri, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj prin intermediul consilierului său, istoricul ieşean Andrei Muraru. „În numele statului român, aduc astăzi un pios omagiu tuturor celor care acum 75 de ani au fost victimele acelui pogrom şi acţiunilor xenofobe, rasiste şi antisemite din acel timp şi îi onorez pe puţinii supravieţuitori. Această mare tragedie a evreilor a fost însă şi tragedia României. De aceea, încercăm astăzi, la atâtea decenii distanţă, să cunoaştem şi să înţelegem împreună de ce, de către cine şi mai ales cum a fost posibilă o crimă de asemenea proporţii în mijlocul lumii civilizate, în capitala Moldovei. Aceste pagini negre din trecut nu pot fi şterse pentru că o memorie selectivă nu defineşte decât parţial identitatea unui popor“, a subliniat şeful statului în mesaj. Discursurile oficialităţilor au fost urmate de o slujbă religioasă şi de momentul solemn al depunerii de coroane la monumentul închinat victimelor Pogromului din iunie 1941.
Tot ieri, de la ora 11, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ din Iaşi a avut loc vernisajul expoziţiei „Criminali şi salvatori în memoria supravieţuitorilor Pogromului de la Iaşi“, susţinut de istoricul Bogdan Maleon, directorul instituţiei. Nu în ultimul rând, spre seară, a avut loc în Sala Voievozilor de la Palatul Culturii ceremonia de decorare a trei supravieţuitori ai Pogromului – Iancu Tucarman, Leonard Zaicescu şi Marcel Fischel – de către reprezentanţii Preşedinţiei României. GALERIE FOTO 3
Astăzi, seria de manifestări comemorative continuă cu inaugurarea Pieţelor „Drepti între Popoare“ şi cea a „Evreilor Martiri din 1941“, situate la intersecţia dintre strada Arcu şi strada Gării, respectiv la intersecţia de la Râpa Galbenă. Spre prânz, între orele 12 şi 14, în Sala Senat a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ se va desfăşura masa rotundă „Pogromul de la Iaşi, între istorie şi memorie“, invitaţii speciali ai evenimentului fiind istoricul Adrian Cioflâncă şi scriitorul Cătălin Mihuleac, iar la Muzeul de Istorie din cadrul Palatului Culturii din Iaşi va avea loc expoziţia foto-documentare „75 de ani de la Pogromul din Iaşi“, organizată de Institutul Naţional pentru Studiul Holocaustului din România „Elie Wiesel“ şi Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi.
