Cine sint responsabili de dezastrul de la bac?

Rezultatele slabe de la bacalaureatul din acest an, indeosebi la grupurile scolare, denota faptul ca sistemul de invatamint romanesc este in suferinta. Avem elevi care ajung pina in clasa a XII-a sau a XIII-a si nu sint in stare sa ia medie de trecere la bacalaureat ori, mai grav, ating "performanta" de a fi notati cu 1 la romana sau la matematica. Esecul nu este numai o consecinta a faptului ca nu si-au dat interesul sa invete, ci si a faptului ca profesorii i-au lasat sa treaca dintr-un an in altul, chiar daca aveau un nivel scazut de cunostinte. La bacalaureat insa, nu a mai fost nimeni care sa inchida ochii si sa treaca cu vederea ca nu stiu sa lege doua fraze sau sa rezolve o problema cu un grad de dificultate de clasa a VII-a. "Cind au facut verificarile in ultimul an si au vazut ca nu sint pregatiti pentru bacalaureat, atunci trebuia sa le spuna lor si parintilor ca nu vor face fata. Asa, i-au mintit pe elevi, i-au mintit pe parinti, au mintit conducerea scolii, s-au mintit pe ei insisi, iar asta nu face decit sa ii descalifice din punct de vedere profesional", e de parere Doru Turbatu, profesor de matematica la Colegiul "Emil Racovita".

"N-au mai acceptat bani si cadouri"

In majoritatea grupurilor scolare si a colegiilor tehnice din judet procentul de promovabilitate la bacalaureat din acest an a coborit sub 20%, iar la doua dintre acestea nici unul din cei 80 de candidati nu a reusit sa obtina medie de trecere. Cum poate fi explicata aceasta situatie critica si cine ar trebui sa si-o asume?

"Singura explicatie este ca presedintii comisiilor de la centrele de examen cu zero promovati n-au acceptat bani si cadouri. N-au luat mita pentru a inchide ochii. Au mers mai mult pe ideea ca trece cine stie", e de parere Stefan Vlaston, presedintele Asociatiei pentru Educatie si Cercetare (Edu Cer), una din cele mai cunoscute asociatii profesionale ale dascalilor.

Argumentul este sustinut si de profesorul de matematica Doru Turbatu, de la Colegiul "Emil Racovita". "Mi-au trecut prin mina mai multe teze goale. Acolo unde lumea i-a pazit ca lumea, nu au mai putut sa miste nimic, nici macar la cele simple. Asta arata ca ajung in clasa a XII-a fara sa aiba cunostinte elementare macar", a semnalat el.

In opinia acestuia, in unitatile scolare unde nici un candidat nu a promovat, de dezastru sint responsabili toti. "Elevii, profesorii, parintii, conducerea… Faptul ca nici macar unul nu a promovat arata o lipsa de interes din partea tuturor. Cind vezi ca este posibil asa ceva, iti vine sa spui ca asa le trebuie", a adaugat Doru Turbatu.

Cristina Vilcu, de asemenea profesor de matematica si director al Colegiului National, considera ca principala vina le apartine profesorilor care s-au ocupat de pregatirea lor. "In mod sigur e vina profesorilor care i-au pregatit. Se pot intimpla accidente la unii copii, dar nu se poate generaliza la o scoala intreaga. Sau sa crezi ca toti candidatii au avut o zi proasta, e inacceptabil", a mentionat ea.

Cu toate ca stiu ca la grupurile scolare si la liceele tehnologice sint admisi elevi si cu medii sub 5, dascalii de la liceele si colegiile teoretice nu le gasesc acestora scuze pentru prestatia jalnica de la romana si matematica. "E inacceptabil ca un absolvent de liceu sa nu poata prezenta un basm sau sa nu poata scrie citeva fraze coerente. Am gasit in unele teze cite un delir verbal sub orice critica", a atras atentia Camelia Gavrila.

Greselile de exprimare au aparut si in tezele de la matematica. "Am corectat si teze care pareau de analfabeti. Cuvinte mincate, termeni folositi incorect…", a precizat Doru Turbatu.

Desi procentele mici de promovabilitate la bacalaureat sint o rusine pentru unitatile scolare unde s-au inregistrat, directorii nu au posibilitatea sa le ceara socoteala colegilor care i-au pregatit pe candidati. "Scoala nu are posibilitati legislative, instrumenetele nu sint toate in mina scolii", a atras atentia Alexandru Guta, directorul Liceului "Al.I.Cuza".

Chiar daca scolile ar avea mai multa autonomie, nu le-ar ajuta sa ia masuri impotriva profesorilor care se dovedesc ineficienti, fiindca nu exista inca un cadru legislativ care sa permita acest lucru. Daca scolile ar avea insa libertatea sa isi selecteze elevii, atunci lucrurile ar fi mai usor de controlat. "Eu nu sint de acord cu sistemul computerizat de admitere care ii arunca pe elevi si in scoli pe care nu si le doresc. Insa, daca eu ca scoala imi pot selecta singura elevii, atunci am grija sa ii formez si eu raspund de rezultate", considera inspectorul scolar general, Liliana Romaniuc.

Tot in directia prevenirii situatiilor critice de la bacalaureat ar trebui gindit un sistem national de evaluare, centrat pe ideea de progres scolar. "Ar fi buna o eventuala salarizare diferentiata, in functie de progresul realizat cu elevii la clasa si la examenele nationale", a adaugat Liliana Romaniuc.

"Daca a ajuns in clasa a XII-a trebuie sa fie in stare sa ia bacul macar la limita"

Profesorii de la grupurile scolare si de la colegiile tehnice din judet ar fi putut preveni dezastrul de la bacalaureat. Asta daca ar fi fost cinstiti sa le spuna elevilor si parintilor ca nu sint in stare sa promoveze. "Eu cred ca e vorba de superficialitate, de o slaba implicare din partea profesorilor. Un profesor implicat le-ar fi dat niste teste finale, ar fi stabilit un diagnostic in ceea ce priveste pregatirea lor, pe care l-ar fi transmis elevilor si parintilor ca sa stie la ce sa se astepte", a precizat Camelia Gavrila, directoarea Colegiului "C. Negruzzi".

Din cauza sistemului defectuos, elevii nu sint avertizati din timp ca nu au cum sa promoveze daca nu invata, iar profesorii se amagesc ca situatia se poate remedia pe ultima suta de metri ori nu ii mai intereseaza daca termina sau nu cu diploma de bacalaureat. "In momentul in care l-ai prins in sistem, cauti sa il duci pina la capat, adica daca a ajuns pina in clasa a XII-a trebuie sa fie capabil sa ia bacul macar la limita. Dar intervine si factorul uman. Vezi ca are o situatie familiala dificila, nevoi de tot felul, sa nu il lasi strazii", a mentionat Alexandru Guta, directorul Liceului "Al. I. Cuza".

In general, profesorii se lasa induplecati de faptul ca multi dintre elevii lor au probleme familiale si sociale, dar intervin si presiuni din partea parintilor si a conducerii. "La noi profesorii functioneaza ceea ce numesc eu «duhul blindetii». Ati mai auzit de corigenti, de repetenti? Eu nu stiu sa mai fie chestii din acestea. Cind pui note mici intervin parintii si inclusiv scoala te obliga uneori sa dai note de trecere", a afirmat Doru Turbatu, profesor de matematica la Colegiul "Emil Racovita".

Decit sa faca pregatire cu elevii, multi profesori prefera sa inchida ochii si sa-i treaca

E drept ca de multe ori e si mai comod sa ii treaca decit sa lucreze cu ei suplimentar, astfel incit sa isi fixeze cunostintele de baza, mai sustine Doru Turbatu: "Daca lasi corigenti, trebuie sa faci pregatire cu ei. In conditiile in care dovedesti ca ti-ai facut datoria la clasa, iar ei nu au inteles pentru ca nu si-au dat interesul, nu ar trebui sa fii obligat sa faci pregatire. Dar sint unii care se leaga din start la cap in privinta acestui aspect", a mentionat el.

Chiar daca le este incomod, profesorii recunosc ca au partea lor de vina in ceea ce priveste scaderea calitatii elevilor. "Aud colegi care se pling ca elevii lor nu stiu limite, integrale, insa daca vedem ca nu reusim sa le transmitem mai mult decit cunostinte de baza, hai sa le asezam pe astea!", e de parere Angela Sava, profesor de matematica la Liceul "V. Alecsandri".

In opinia ei, daca profesorii si-ar fixa niste obiective in functie de potentialul elevilor, s-ar evita situatiile de esec in masa. Totodata, in momentul in care constata ca elevii nu recepteaza de nici o culoare ceea ce sa straduiesc sa ii invete, atunci ar trebui sa vorbeasca despre asta cu colegii de catedra, cu directorul scolii si chiar cu inspectorul de specialitate, ca sa gaseasca impreuna o modalitate prin care sa gestioneze problema.

In opinia altor profesori, elevii ar trebui sa fie primii interesati de ceea se se intimpla cu viitorul lor. "Daca elevul nu te ajuta, ca profesor, e greu sa ai rezultate. Daca pe acesta nu il doare capul sa promoveze, devine extrem de greu sa il faci sa invete", a precizat Doru Balan, directorul Liceului Bogdan Voda din Halaucesti.

"Pina acum aveau drum intins in invatamintul superior"

In ciuda faptului ca procentul de promovabilitate la bacalaureat este mult mai mic fata de anii trecuti, atit la nivel judetean, cit si la nivel national, cei mai multi dintre profesori considera ca acesta este cel apropiat de realitate.

In opinia unor profesori, procentul de promovabilitate din acest an se apropie de cel din tarile Uniunii Europene, unde in general este de 60-65%.

Din cauza scaderii procentului de promovabilitate la bacalaureat incepe sa se limiteze accesul in invatamintul superior al elevilor slab pregatiti, care mizau pina la inceputul clasei a XII-a ca isi vor ridica media cu notele de la oral si de la educatie fizica. "Pina acum, aveau drum intins direct in invatamintul superior, catre fabricile de diplome. Daca se descurcau cit de cit, intrau la stat, daca nu, la particular. Aveau sau nu talent sau potential, erau primiti, ca sa fie la numar si sa cotizeze", a atras atentia Stefan Vlaston.