Codul educatiei, varianta finala

Noul Cod al Educatiei, care se afla de mai bine de doua saptamini pe masa de lucru a Ministerului Educatiei si a sindicatelor, se afla intr-o forma finala. Acesta ar trebui sa fie inaintat Guvernului pe 14 august. Documentul este o compilatie intre vechile legi, propunerile lui Mircea Miclea, ale Ecaterinei Andronescu si ale liderilor de sindicat din invatamintul preuniversitar si universitar. Rezultatul: un grup de legi care schimba mai mult conceptele decit rinduielile. Un grup de legi cu reglementari care inca stirnesc multe confuzii in rindul dascalilor. Codul Educatiei va fi supus dezbaterii publice, iar apoi Guvernul ar trebui sa isi asume raspunderea pentru adoptarea sa. Teoretic, codul reglementeaza reforma in educatie. Practic, mult trimbitata reforma se reduce la cresterea competentelor administratiei locale in invatamintul preuniversitar, in detrimentul Inspectoratelor Scolare, si la alte citeva schimbari la nivelul examenelor nationale.

Agentii economici pot deveni finantatori legali ai educatiei
Acum doua saptamini, ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, i-a adunat in jurul ei pe liderii de sindicat din invatamintul romanesc. Scopul acestei actiuni a fost: schimbarea legilor invatamintului si aprobarea unui nou Cod al Educatiei. Vineri ar trebui ca forma finala a acestui proiect sa ajunga pe masa guvernului Boc, care urmeaza sa isi asume responsabilitatea pentru acest Cod, idee care nu prea este agreata de sindicalisti, adepti ai aprobarii documentului ca lege organica. Cele 375 de pagini ale Codului sint, in fapt, o compilatie. Inca de la primele articole, mai exact din articolul 9, in care se vorbeste despre gratuitatea invatamintului, aflam ca invatamintul de stat va primi, prin legea bugetului, prin fonduri publice, alocatii bugetare de minimum 7% din produsul intern brut al anului respectiv. In prezent minimul este de 6%. Daca acest Cod va fi aprobat, incepind cu anul viitor orice agent comercial, persoana fizica sau juridica poate finanta invatamintul romanesc.

Primariile si CJ-urile devin factori de decizie si de executie

Conform proiectului, primariile de comune primesc mai multe prerogative si responsabilitati. Acestea pot infiinta in localitatile in care nu exista unitati scolare dar sint cel putin 10 prescolari sau/si 10 elevi de invatamint primar, formatii de studiu, insa doar cu avizul Inspectoratelor Scolare. Cu alte cuvinte, daca intr-o comuna exista un sat in care nu este scoala sau gradinita, dar sint minimum 10 prescolari sau elevi, primaria poate pune la dispozitia acestora un spatiu in care se pot tine ore de curs, cu conditia sa suporte cheltuielile. Profesorii care vor preda vor veni de la unitatile de invatamint ce-i inmatriculeaza pe acesti scolari, adica, fie din satul vecin, fie de la scoala din comuna. In plus, nu numai primariile isi pot asuma raspunderea pentru infiintarea unor unitati de invatamint, ci si consiliile judetene. Insa, pentru a putea si pune in aplicare acest plan, primariile si consiliile judetene au nevoie de avizul inspectoratelor. Acestea se vor ingriji de asigurarea standardelor de calitate, iar evaluarea va fi platita de primarie. Astfel, inspectoratele devin institutii cu atributii axate pe consiliere, supraveghere si control, in timp ce administratia locala preia atributiile executive. Nici in cazul cifrelor de scolarizare pentru elevi, inspectoratul nu este cel care va decide, ci va aviza si evalua situatiile propuse de primarii.

Scoala secundara cuprinde gimnaziul si liceul

Conform noului Cod, primul ciclu al educatiei este 0-3 ani, educatia pretimpurie sau anteprescolara. Dupa 3 ani, copilul va intra la nivelul prescolar, in care sint inclusi toti copiii cu virste intre 3 si 6/7 ani. Acest nivel include grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare sau pregatitoare pentru scoala. Urmeaza invatamintul primar, clasele I-IV. In invatamintul primar pot intra copiii care au facut grupa pregatitoare si au 6 ani pina la inceperea anului scolar, dar, optional, si cei care implinesc aceasta virsta pina la sfirsitul anului calendaristic. Adica, daca parintele sau tutorele legal doreste, isi poate inscrie copilul in clasa I si la 5 ani si 9 luni. Imediat ce ai terminat clasa a IV-a, cind toti elevii vor da primul lor test national, intri in cel secundar. Acesta este compus din invatamintul secundar inferior sau gimnazial (V-VIII), secundar superior sau liceal, (IX-XII/XIII) si invatamintul tertiar nonuniversitar sau postliceal.

Liceele nu pot organiza concursuri de admitere

Intrarea in invatamintul secundar superior nu se va face prin sustinerea unui examen, proiect propus de fostul ministru al Educatiei, Mircea Miclea. In aceasta etapa se va intra pe baza mediei generale din clasele V-VIII, dar si in baza rezultelor obtinute la o evaluare nationala – a doua din viata de elev – care se va da in clasa a VIII-a si care va fi conceputa dupa testarile internationale, ce pun accentul pe invatamintul formativ. „Nu este corect sa ii anunti pe elevii de clasa a VII-a ca la anul vor da testari dupa modele internationale, care sint formative. Sistemul nostru de invatamint este preponderent informativ", a explicat Laviniu Lacusta, lider zonal al USLIP.

Bacul are maximum patru probe

Dupa ce termini clasa a XII/XIII-a, treci prin inevitabilul examen de bacalaureat. Acesta a fost schimbat prin noul cod, care elimina examenele orale la romana si limbi moderne. Elevii vor fi evaluati pe tot parcusul anului terminal la limbile straine. Cei care sustin examen de limba, de tip DELF/DALF sau Cambridge vor avea notele echivalate. Examenul efectiv de bacalaureat va consta in 3-4 probe scrise obligatorii: proba la limba romana, comuna pentru toate profilurile si specializarile, proba la limba materna daca este cazul. Mai nou, cei care sint la profilul real vor da obligatoriu matematica scris, iar cei de la profilul uman nu mai pot alege intre istorie si geografie, pentru ca li se impune istoria. A treia proba scrisa este profilul specializarii, adica fizica, chimie, biologie, informatica (pentru cei care sint la profil real sau tehnologic) si geografie, filosofie, logica, psihologie, sociologie, economie (pentru umanisti). In plus, toti absolventii de clasa a XII-a sau a XIII-a vor primi certificate de competente digitale, in functie de nivelul de performanta, care va fi evaluat pe parcursul anului terminal. Cei care nu doresc sa dea la facultate sau nu au luat bacalaureatul, dar vor sa isi continue studiile pot urma cursurile invatamintului tertiar sau postliceal.

Elevii pot contesta notele puse de profesori

Prin noul Cod, parintii sint implicati si mai puternic in sistemul de educatie si formare profesionala. Acestia au calitatea de parteneri ai personalului din invatamintul preuniversitar. Rolul si relatiile parintilor sint stabilite prin carta scolara. Acest document ar trebui sa existe in fiecare unitate de invatamint si are la baza regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de invatamint preuniversitar si codul drepturilor si obligatiilor elevilor.

In articolul 50 sint trecute obligatiile elevilor, care trebuie sa aiba o comportare civilizata si o tinuta decenta, atit la scoala, cit si in afara ei. Elevii au dreptul de a-si contesta chiar si nota pusa la ora de profesor. Daca explicatia acestuia nu ii convine poate cere si directorului scolii, care va apela la profesori de specialitate din scoala. Elevii trebuie sa cunoasca si sa respecte legile statului, prevederile cartei scolii, regulile de circulatie pe drumurile publice, normele de protectie a mediului. In schimb, le este interzis sa foloseasca telefonele in timpul orelor si a examenelor, sa distruga manualele, sa vina la scoala fara carnet, sa aiba tinuta, comportament si atitudini ostentative si provocatoare. Nu se precizeaza ce inseamna tinuta provocatoare. „Pentru unele cadre didactice, tinuta provocatoare ar putea insemna si o pereche de blugi", a spus Laviniu Lacusta.

Scoli si gradinite confesionale

Noul Cod al educatiei reglementeaza si statutul orelor de religie. Elevul care nu doreste sa ia parte la aceste ore le poate refuza, insa are nevoie de acordul scris al parintelui sau al tutorelui legal. Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului organizarea unui invatamint teologic specific activitatii social-misionare a acestora. In plus, cultele recunoscute primesc dreptul de a-si infiinta gradinite, scoli si chiar universitati particulare.

Baza de date nationala cu toti studentii de la stat si privat

In ceea ce priveste invatamintul superior, Codul educatiei „marca Andronescu" nu face decit sa reia in cele mai multe puncte vechile reglementari. Invatamintul universitar romanesc ramine practic cel reglementat dupa procesul Bologna, cu ciclurile licenta, master si doctorat. Acesta poate fi urmat, de la o universitate la alta, de studii postuniversitare, infiintate de institutii acreditate, in regim de taxa. In categoria studiilor postuniversitare intra programele postdoctorale, studiile de specializare (cu durata limitata, sub un an), si cursurile de formare continua, pe tot parcursul vietii. Codul educatiei prevede existenta invatamintului superior de stat, privat si – in premiera – a celui confesional, adica universitati infiintate si finantate de cultele recunoscute oficial de catre stat.
Autonomia universitara in limitele legii este cadrul in care se desfasoara viata academica, incepind cu conditiile de admitere, ce sint la latitudinea senatelor universitare, continuind cu reguli de organizare interna. Expresia concreta a acestor libertati academice este, ca si in prezent, carta universitara. Insa, noul Cod al educatiei instituie o forma de control national asupra studentilor si cursantilor inmatriculati, prin infiintarea Registrului Matricol Unic. Acesta va fi o baza de date nationala, informatizata, cu evidenta tuturor studentilor inmatriculati in toate institutiile de invatamint superior acreditate sau autorizate provizoriu din Romania. In privinta organizarii traseelor de studii, a formelor de evaluare a studentilor pentru fiecare ciclu in parte, Codul nu aduce modificari. Schimbarea apare in ce priveste dreptul de infiintare a studiilor de master, acordat oricarei institutii, de stat, private sau confesionale, in domeniul in care detine studii de licenta acreditate definitiv si supuse evaluarilor institutionale periodice. Evaluarea va fi realizata tot de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii Invatamintului Superior (ARACIS). Programele de studii pentru master sint aprobate de senatele universitare, pe baza standardelor nationale. Universitatile pot organiza programe de master si la cererea unor institutii publice sau a altor factori interesati si dispusi sa le finanteze. Programele de doctorat se vor infiinta ca si pina acum doar in universitati aprobate de Ministerul Educatiei si de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Structura institutiilor de invatamint superior ramine neschimbata (facultati, catedre, departamente, institute, centre, laboratoare aprobate de senatele academice). Codul educatiei reglementeaza forme de alianta institutionala – consortiul si fuziunea prin absorbtie. Cel putin una din institutiile care intra in alianta trebuie sa fie acreditata prin lege. Consortiul, cit si institutia rezultata prin fuziune trebuie si acestea infiintate prin lege. Specializarile autorizate provizoriu din institutia rezultata in urma fuziunii urmeaza procedura normala de acreditare.

Credite pentru studii

Finantarea se va face dupa aceleasi criterii ca pina acum, numarul studentilor raminind criteriul esential al finantarii de baza, caruia i se adauga indicatorii de calitate. Proiectul noului cod stabileste insa un procent minim de 2% din PIB alocat finantarii universitatilor de catre stat. Institutiile acreditate vor beneficia, in plus, de un fond distinct pentru dezvoltare institutionala, alocat de Minister dupa criterii competitive, neprecizate insa. Pentru a facilita accesul la studii, studentii vor putea accesa credite de finantare dintr-un fond special. In plus, ei vor beneficia, ca pina acum, de reducere de 50% pentru tot anul la transportul urban in comun si pentru transportul intern. Pentru distante de peste 50 km, se deconteaza opt calatorii dus-intors pe semestru. Printre facilitati se numara si accesul cu reducere de 75% la muzee, concerte si alte evenimente organizate de institutii publice.

Codul educatiei stabileste ca patrimoniul universitatilor private si confesionale reprezinta proprietate privata, revenind fondatorilor in cazul desfiintarii institutiei.

Reforma lui Andronescu nu schimba mai nimic la management universitar

Un capitol special este dedicat „managementului educational", care stabileste atributiile Ministerului Educatiei si ale tuturor institutiilor ce functioneaza in subordinea sau in coordonare cu acesta – diverse consilii, agentii, autoritati, servicii nationale, cu competente in controlul si evaluarea educatiei si cercetarii. De asemenea, aici sint stabilite atributiile Inspectoratelor Scolare judetene, a caror importanta scade mult in avantajul consiliilor locale. Practic, ISJ-urile ramin institutii cu rol de coordonare, supraveghere a modului cum sint respectate standardele nationale de educatie, in desfasurarea examenelor si evaluarilor. De asemenea, acestea si-au pastrat rolul de numire a directorilor de scoli, dupa concursurile pe care le organizeaza insa consiliile de administratie ale scolilor, unde 50% din membri sint cadre didactice, iar 50% sint reprezentanti ai autoritatilor publice, parintilor si elevilor. Tot consiliile de administratie aproba planurile de incadrare si comisiile concursurilor de concurs in vederea angajarilor de personal didactic. Directorul raspunde direct de selectia, angajarea si incetarea relatiilor contractuale ale personalului didactic si auxiliar, insa in baza deciziei emise de ISJ, astfel ca ramine neclara de fapt pina unde merge autoritatea directorului in stabilirea politicii de personal. Codul Educatiei este, si din acest punct de vedere, o lege confuza, care exprima nehotarirea ministrului Educatiei si a sindicatelor intre a schimba si a pastra multe din vechile rinduieli. La nivel universitar, de asemenea nu se schimba nimic, cu exceptia faptului ca mandatul creste la cinci ani. Insa, rectorii vor fi alesi ca si pina acum de senat si confirmati de ministru. Toate celelalte functii sint ocupate dupa aceleasi criterii ca pina acum.

Domenii cu reglementari speciale

Invatamintul superior medical este reglementat separat. Importanta este reglementarea prin care admiterea in rezidentiat se face doar prin examen national, inclusiv pentru cadrele universitare, care nu vor putea fi admise fara examen in specializarea in care au fost angajate cu norma de predare.
Codul educatiei reglementeaza separat si invatamintul militar, cel in limba minoritatilor nationale, educatia permanenta, precum si evaluarea calitatii in educatie, eliberarea actelor de studii, dezvoltarea sistemului national de invatamint, scolarizarea cetatenilor din statele UE si a etnicilor romani cu domiciliul in strainatate.

Se mentine titularizarea, se introduce anul de mentorat

Printre modificarile din Statutul personalului didactic, amintim prevederile legate de norma didactica – propusa la 40 de ore pe saptamina, unde intra si activitatile metodice – si prevederile legate de introducerea stagiului obligatoriu de practica pentru tinerele cadre didactice, timp de un an, sub indrumarea unui mentor. „Problema mentorului este ambigua si slab clarificata. Nu se specifica ce statut au atit studentul, cit si mentorul si din ce bani vor fi platiti. Imaginati-va ca numai de la o facultate sint aproximativ 200 de studenti. Cine ii primeste pe acestia in scoli pentru a face acest stagiu, la sfirsitul caruia vor da un examen si vor primi diploma de profesor? Cu aceasta diploma se vor prezenta la examentul de titularizare", a spus Laviniu Lacusta.

Statutul stabileste existenta a doua categorii de angajati: personalul didactic cu contract individual pe o perioada nedeterminata (titularii) si determinata (suplinitorii). Concursurile de titularizare sint organizate de scoli sau de grupuri de scoli – cum a fost si in acest an – si, de asemenea, pot fi organizate si de ISJ-uri, la cererea scolilor, ca si acum. Validarea concursurilor si angajarile sint obligatii ale conducerilor scolilor si se comunica in scris catre ISJ.