Cum arata cel mai bun invatamint din lume

Cea mai ampla testare internationala a elevilor, PISA, realizata in scopul clasificarii scolilor din toata lumea, claseaza Finlanda pe primul loc mondial, alaturi de Singapore. Mai multe sint explicatiile pentru aceste performante. Scoala finlandeza pune interele si nevoile elevilor inaintea oricaror alte interese. Ea  propune servicii educationale care sa ii atraga, dar mai ales care sa ii ajute in pregatirea pentru viata in comunitate si pentru profesie. "In institutiile de invatamint din Finlanda, elevii nu inghit de toate ca la noi, ei isi aleg disciplinele pe care sa le studieze, in functie de interese si aptitudini si care sa aiba aplicabilitate cit mai mare", a precizat directoarea Colegiului "Costache Negruzzi", Camelia Gavrila. In timp ce sistemul de invatamint romanesc are alocat un procent de 6 % din Produsul Intern Brut, cel finlandez, dar si cel suedez si danez, beneficiaza de un procent de aproximativ 30 % din bugetul de stat. Argumente in favoarea faptului ca sistemul de invatamint finalandez este unul performant si ar putea fi folosit ca reper pentru imbunatatirea celui romanesc aduc inspector scolar adjunct Mariana Pop, directoarea Colegiului "Costache Negruzzi", Camelia Gavrila si directorul Colegiului "Emil Racovita", Seryl Talpalaru, care au avut prilejul sa se familiarizeze cu sistemul de invatamint finlandez datorita implicarii in proiecte Comenius.

Elevilor li se prezinta a oferta variata de cursuri, din care pot alege

Elevii, parintii si cadrele didactice din Romania au reprosat in repetate rinduri caracterul stufos, prafuit, lipsit de aplicabilitate in viata de zi cu zi al bagajului de cunostinte dobindite pe durata anilor de studiu. In Finlanda, elevul este in centrul sistemului de invatamint. El are posibilitatea de a alege ce discipline sa studieze, in functie de capacitatile personale si de ceea ce doreste sa faca mai tirziu. Pe linga materiile de baza, are la dispozitie o oferta educationala extrem de variata, astfel ca poate opta sa urmeze, dupa orele din orar, de la cursuri de pian, dans ori  teatru, la sporturi de echipa si activitati practice in ateliere.

Elevul are sansa sa studieze ceea ce ii place si ceea ce ii este de folos, deoarece beneficiaza pentru formarea sa de un buget destul de consistent. "Pentru educatia fiecarui elev, statul impreuna cu autoritatile locale aloca anual suma de 7000 de dolari. Acest lucru este posibil datorita faptului ca au mai putini copii de scolarizat, dar mai ales pentru ca au principii de educatie foarte serioase si o mentalitate sanatoasa", a precizat Camelia Gavrila.

Scoala este preocupata de traseul individual al elevului, deoarece primeste finantarea in functie de numarul de elevi si de serviciile educationale pe care i le ofera acestuia. "Scolile au tot interesul sa ii faca pe elevi sa aleaga oferta lor educationla, pentru ca primesc bani de la bugetul local si de la cel de stat, in functie de numarul lor. Aceasta modalitate de finantare le determina nu numai sa fie atente cu isi vind marfa, dar le-a facut si foarte competitive", a completat Mariana Pop. Scoala nu manifesta grija doar pentru pregatirea copilului, cit si pentru sanatatea acestuia, asigurindu-i gratuit o masa consistenta la prinz.

Copiii cu dizabilitati invata in scolile normale

Maniera in care are loc includerea copiilor cu dizabilitati in scolile de masa reprezinta o mare bila alba pentru sistemul de invatamint finlandez. Copiii cu cerinte educationale speciale nu studiaza la domiciliu, nu sint exclusi sau izolati in scoli speciale, ca in Romania, ci participa la ore in clase normale, indiferent daca au handicapuri grave.

"Se acorda o atentie deosebita copiilor cu dizabilitati. Sint inclusi in clase normale, pentru a nu fi segregati, dar si pentru ca elevii fara probleme sa inteleaga ca nu trebuie sa ii compatimeasca, ci sa-i priveasca ca pe egalii lor", s-a aratat impresionat Seryl Talpalaru.

Necesitatea de a-i ocroti si de a le oferi servicii educationale in functie de abilitatile lor, dar in sinul unui colectiv de copii normali este o prioritate si costa. "Daca un copil normal beneficiaza de un pachet financiar consistent, bugetul alocat celui cu nevoi speciale este dublu si chiar triplu, in functie de problemele acestuia", a mentionat Mariana Pop.

Parintii au mai multa putere decit sindicatele

Soarta insitutiilor de invatamint din Finlanda nu depinde de deciziile care se iau la centru, cit mai ales de modul in care colaboreaza cu autoritatile locale si cu familiile elevilor. Parintele are un rol esential in coordonarea modului in care se face educatia copilului sau. El are un statut privilegiat nu numai pentru ca este principala persoana in masura sa decida pentru copil, ci si pentru ca este contribuabil la bugetul local, prin urmare contribuabil al sistemului de invatamint. "Scoala colaboreaza in permanenta cu comunitatea locala, iar pentru orice decizie care se ia in privinta copilului este consultat parintele. In Finlanda, asociatiile de parinti sint mai puternice chiar decit sindicatele, pot spune ca ele au facut presiuni pentru reformarea sistemului", a mentionat Mariana Pop.

Parintii sint consiliati si motivati in permanenta sa contribuie la buna educare a propriilor copii. "Ei sint absolut convinsi ca trebuie sa contribuie la educatia copiilor, fiindca au fost la rindul lor educati intr-un astfel de sistem", e de parere Seryl Talpalaru.

Scolile fac scoli de vara pentru a-i educa pe parinti

Rolul de indrumator si supraveghetor al manierei in care copilul dobindeste cunostinte este asumat de parinte si sustinut intr-o foarte mare masura de scoala. "Parintii beneficiaza de consiliere din partea conducerii scolii si a profesorilor cu scopul de a decide ceea ce e mai potrivit pentru propriul copil. De asemenea, participa la cursuri special organizate de scoala pentru ei, inclusiv la cursuri de vara", a completat Mariana Pop.

Pentru conducerea scolii si profesori nu este importanta doar receptivitatea parintilor la propunerile care vizeaza pregatirea copiilor. Iau in calcul si disponibilitatea acestora in materie de timp. "In Finlanda, temele nu sint obligatorii. Profesorii si un reprezentant din consiliul de administratie al scolii stabilesc cu parintele daca sint necesare temele. In situatia in care parintele nu are suficient timp pentru a-l asista pe copil la teme, se merge, de exemplu, pe includerea lui intr-un program de recuperare". Institutiile de invatamint isi fac un scop din convingerea si consilierea parintilor, alocind chiar si bani pentru aceasta. In momentul in care eforturile lor nu dau roade, pot cere, in colaborare cu serviciile de asistenta sociala, decaderea din drepturile parintesti.

Profesorii stau zilnic in scoala opt ore

Sistemul de invatamint finlandez reuseste sa fie performant si datorita modului in care isi motiveaza profesorii. Salariile pe care le primesc sint printre cele mai mari din Europa, alaturi de Germania, Marea Britanie si Franta. "Un cadru didactic debutant ia in mina 2.000 de euro, iar cel cu experienta si vechime in domeniu poate avea un salariu de 5.000 de euro", a spus Camelia Gavrila.

Pe linga salariile mari, profesorii finlandezi sint motivati prin posibilitatea de a avansa in cariera. "Un profesor de acolo poate sa devina, de exemplu, sef de disciplina, metodist, expert in educatie. Unitatile de invatamint din Finlanda au gasit modalitati prin care sa ii determine pe dascali sa se perfectioneze, sa devina din ce in ce mai buni", a completat Camelia Gavrila. Profesorii nu au grija doar sa stapineasca foarte bine o materie, ci sint interesati sa aiba doua specializari. "In Finlanda, profesorii au in general doua specializari, adesea din arii curriculare foarte diferite. Este un lucru foarte bun, deoarece rezolva problema lipsei de cadre didactice", e de parere Mariana Pop. Cadrele didactice nu au insa doar beneficii, ci si obligatii si responsabilitati.

Un profesor petrece zilnic in scoala opt ore, indiferent daca norma de predare este mai mica. "In timpul in care nu preda la clasa, are un program in care raspunde la diferite intrebari ale elevilor, se intilneste cu parintii. Ce mi se pare de laudat la ei e ca profesorul pleaca cu foarte putine lucruri de facut pentru acasa", a povestit Seryl Talpalaru.

Profesorii dedica suficient de mult timp pregatirii elevilor, urmarind traseul fiecaruia. Ei cunosc cel mai bine capacitatile fiecaruia, iar evaluarea pe care o fac are greutate. "Pentru admiterea la facultate se ia in calcul, pe de o parte, punctajul obtinut de elevi la disciplinele relevante pentru specializare catre care se orienteaza, punctaj dat de profesorii de la clasa, iar pe de alta, rezultatele obtinute la evaluarile finale de la aceleasi discipline, apreciate tot de profesorii de la clasa. Evaluarea profesorului este credibila, iar acesta este privit ca un exemplu de probitate morala si profesionala", a declarat Camelia Gavrila.

Profesorilor care nu isi dovedesc competenta nu li se prelungeste contractul de angajare

In Finlanda, scoala pune pret pe calitatea profesorilor, investind doar in cei care realizeaza performante. "Un profesor nu are titulatura pe viata intr-o scoala. El este angajat pe o perioada determinata si contractul se prelungeste in functie de rezultatele evaluarilor periodice. Nu exista obligatia scolii de a intretine la nesfirsit un profesor, daca acesta nu are rezultate", a precizat Camelia Gavrila.

Contractul pe care cadrele didactice il incheie cu scoala unde sustine cele mai multe ore, nu il impiedica sa predea si in alte scoli. "De exemplu, daca un profesor nu are o norma intreaga intr-o scoala, o poate completa tinind cursuri si intr-o alta. Nu reprezinta o problema", a atras atentia Mariana Pop.

Sistemul de invatamint finlandez este eficient in cea mai mare masura datorita atentiei cu care sint gestionate resursele financiare si umane. Pe linga finatarea de la bugetul local, scolile cauta solutii pentru a realiza venituri proprii. "Scolile pot obtine acreditare pentru a organiza cursuri de formare contra cost pentru profesorii dintr-o regiune mai mare, ori chiar din toata tara. Unele reusesc sa dezvolte departamente de elaborare a materialelor didactice", a completat Mariana Pop.

Doar 4-6 discipline pe an de studiu la liceu

Finlandezii nu ezita sa sustina financiar educatia, dar supravegheaza si indeaproape evolutia acesteia. Copilul intra in sistem de la virsta de 5 ani, cind urmeaza o clasa pregatitoare.  Pina in clasa VI-a, cit dureaza ciclul primar, nu primeste note. Se pune accent pe ceea ce reuseste sa invete, in ce ritm si pe ce anume trebuie insistat pentru imbunatatiri. In ciclul gimnazial, participa la cursurile obligatorii, dar se orienteaza si catre programe "after-school" pentru a invata sau aprofunda ceea ce il pasioneaza. Statul si comunitatea locala reglementeaza ca invatamintul obligatoriu este pina la 16 ani.

Inainte de a ajunge la liceu, are posibilitatea sa mai revina asupra unor materii sau problematici pe care crede ca nu le stapineste suficient de bine. Din clasa a X-a, primul an de liceu, disciplinele sint structurate pe cinci module. Intr-un an scolar, elevul trebuie sa parcurga intre 4 si 6 discipline, in functie de necesarul de credite si de interesele personale. In anii terminali, programul devine mai lejer, insa se aprofundeaza disciplinele relevante pentru specializarea dorita la facultate.

Elevii pot termina liceul in patru ani, dar si in doi. Depinde de aptitudinile pe care le au. Pe toata durata studiilor preuniversitare, rolul cel mai important revine disciplinelor aplicate. "Ceea ce ma fascineaza cel mai mult la sistemul de invatamint finlandez e grija deosebita de a face ceva cu informatiile si cunostintele dobindite, de a le pune in practica, de a le folosi in viata de zi cu zi", a precizat Mariana Pop.

Un invatamint centrat pe rezultate si pe nevoile individuale ale copiilor

E un sistem de invatamint centrat pe rezultate si care ia in calcul necesitatea de a folosi cele studiate. Urmareste asadar performanta, dar nu e elitist, mai ales ca toate scolile au intrat in competitie pentru a-si atrage elevii. Sta in picioare pentru ca are sustinere puternica atit de la stat, cit si de la autoritatile locale. Dar si pentru ca profesorii sint motivati sa participe la mentinerea lui in frunte. E cel mai bun din Europa si chiar din lume pentru ca il recomanda seriozitatea, grija de a raspunde nevoilor elevului indiferent de capacitatile acestuia si acceptarea faptului ca intotdeauna mai este ceva care poate fi imbunatatit.