Caută 
7 MIN
Consilierul pe problemele romilor, Demostene Olariu, in calitate de presedinte al Asociatiei HOPE pina recent, si inspectorul scolar pentru minoritati, Elena Motas, sint acuzati de catre managerul unei organizatii umanitare din Norvegia ca au dat cu piciorul unui proiect "A doua sansa" pentru 16 copii din Raducaneni. Managerul Fundatiei Romaniahjelpen Vestlandet, Tor Benjaminsen, a trimis pe adresa redactiei "Ziarului de Iasi" doua e-mailuri in care explica din ce motive a pus capat acestui proiect, gindit pentru cel putin doi ani.
"Am fost socati sa descoperim ca toate cadourile de Craciun, pe care le trimisesem la Raducaneni in decembrie anul trecut, erau desfacute si ca s-a luat din ele tot ceea ce era de valoare", a semnalat Tor Benjaminsen.
Sustine ca el si colegii sai din fundatie au fost deranjati indeosebi de faptul ca unele din hainele pe care le trimisesera pentru oamenii saraci din Raducaneni au ajuns la vinzare. "Reprezentantul fundatiei pentru actiunea de Craciun a vazut ca hainele erau tinute in magazie fara acordul nostru, astfel ca i-am cerut inspectoarei Motas sa verifice de ce. Dupa mai multe zile, in jur de 20 decembrie, am aflat ca hainele se vindeau in doua magazine. Punindu-l pe Demostene Olariu in fata acestei informatii, a recunoscut ca cele doua magazine ii apartineau, astfel ca nu am considerat necesar sa mergem cu investigatiile mai departe", a precizat Tor Benjaminsen.
"Nu este absolut nimic adevarat din ce spune acest domn Tor. El ar trebui sa aiba probe in ceea ce spune. Ma mai gindesc daca ii deschid proces sau nu", a spus Demostene Olariu.
3.000 de saci cu haine second-hand
Din octombrie 2009 si pina in martie 2010, Fundatia norvegiana Romaniahjepen Vestalndet a sustinut financiar proiectul "Vreau si eu a doua sansa !", initiat in parteneriat cu Asociatia ieseana HOPE.
In acest interval de jumatate de an, fundatia norvegiana a trimis Asociatiei Hope 6.000 de euro, insemnind 1.000 de euro lunar. "Cei 1.000 euro au fost distribuiti in felul urmator: 300 de euro pentru salariul indrumatorului scolar Aurora Visan, 500-600 pentru mincare si suportul familiilor incluse in program, iar restul de 100-200 euro erau destinati sa acopere cheltuielile administrative ale organizatiei Hope in legatura cu Proiectul «Second Chance», ca reprezentanti ai organizatiei noastre", a explicat Georgiana Ispas, singurul reprezentant roman al fundatiei norvegiene.
Pe linga bani, norvegienii sustin ca au trimis la Raducaneni si trei camioane cu ajutoare, insemnind aproximativ 3.000 de saci cu haine la mina a doua. Pentru a avea certitudinea ca ceea ce trimit din Norvegia ajunge la copiii din Raducaneni, reprezentantii Romaniahjelpen Vestlandet le-au solicitat partenerilor de la HOPE sa trimita lunar documente justificative si fotografii. "Noi am cazut de acord sa asiguram finantarea programului cu respectarea urmatoarelor reguli: sa ne trimita chitante pentru fiecare luna, inainte de a trimite banii pe luna urmatoare. Relatiile dintre noi au inceput sa devina tensionate in momentul in care am vazut ca nu primim feedback asupra proiectului si nici chitante, asa cum ni s-a promis. Au venit insa cu scuze cum ar fi ca li s-a stricat calculatorul, ca au pierdut camera foto, ca magazinele nu dau chitante", a explicat managerul Tor Benjaminsen.
"Domnul Tor voia documentele contabile ale asociatiei HOPE, iar eu m-am impotrivit, fiindca nu este posibil acest lucru. Facturi i-am trimis insa prin fax", a spus Demostene Olariu.
Managerul Romaniahjelpen sustine insa ca nu a primit din partea asociatiei HOPE decit citeva facturi cu stersaturi, din care se intelegea numai numarul de inregistrare, ceea ce din punctul lui de vedere nu era relevant, intrucit nu avea acces la registru.
Un e-mail interesant
Dincolo de faptul ca Asociatia HOPE a aminat sa prezinte documente justificative privind banii si ajutoarele trimise pentru Raducaneni, reprezentantii fundatiei norvegiene spun ca au avut inca un motiv ca sa-si piarda increderea in aceasta. "Cind am aflat ca o parte din hainele trimise de noi pentru oameni saraci au ajuns, in schimb, la vinzare le-am explicat foarte clar ca incheiem orice colaborare, cu exceptia programului «A doua sansa». Le-am dat inca o sansa ca sa ne recistige increderea, fiindca doream sa continuam programul pentru binele acelor copii din Raducaneni", a precizat Tor Benjaminsen.
Ruptura definitiva dintre Romaniahjelpen si HOPE a intervenit insa in momentul in care inspectorul pentru minoritati Elena Motas i-a trimis lui Tor Benjaminsen un e-mail in care il anunta ca proiectul va continua fara sprijinul fundatiei pe care o conduce. "Nu lucrati in invatamint, astfel ca nu aveti nici un drept sa primiti informatii despre programele scolare. Nu aveti nici un parteneriat cu noi ca institutie, prin urmare uitati adresa mea de e-mail. Nu ma astept ca un strain sa aiba in permanenta o atitudine de conflict la adresa unui colaborator de-al nostru constant si cinstit…. Programul «A doua sansa» va continua fara sprijinul dumneavoastra!!!!!!", scria inspectorul pentru minoritati Elena Motas, in replica la un e-mail pe care managerul Romaniahjelpen Vestlandet il trimisese conducerii HOPE.
Motas sustine insa ca i-a solicitat fundatiei norvegiene sa se retraga din proiect pe motiv ca avea pretentii exagerate in privinta programului pe care il finanta. "Inspectoratul nu are nici un amestec in aceasta poveste, si chiar insist in privinta acestui aspect. Problemele au fost intre cele doua fundatii, noi ca institutie doar am monitorizat ceea ce tinea de scoala. Nici nu a fost un program, ci un proiect de caritate. Domnul Tor, necunoscind sistemul nostru de invatamint, a inceput sa impuna diverse lucruri si sa dea indicatii. I-am explicat insa ca un program «A doua sansa» nu se poate desfasura cum vrea dumnealui, ci numai dupa metodologia Ministerului Educatiei", a atras atentia inspectorul pentru minoritati Elena Motas.
Copiii nu mai vin la scoala
Mediatorul scolar de la Raducaneni, Aurora Visan, sustine ca nu stie din ce motive s-a intrerupt proiectul si nici nu are vreun cuvint de multumire la adresa fundatiei norvegiene Romaniahjelpen Vestlandet, care i-a asigurat pentru jumatate de an un salariu de aproape 1.200 de lei. "Nu mie mi-au dat bani, ci unui profesor care venea de la Iasi. Acesti norvegieni si-au batut joc de niste copii amariti, care veneau zi de zi la scoala, fiindca le trimiteau haine, incaltari, rechizite si bani pentru alimente si deodata au zis «Stop!». Nu mai vrem cu norvegienii, pentru ca nu se merita", s-a plins Aurora Visan.
Intrebata de reporterii "Ziarului de Iasi" ce s-a intimplat cu elevii de etnie roma implicati in programul sponsorizat de norvegieni, Aurora Visan a atras atentia ca nici unul dintre ei nu mai merge la scoala. "Au fost prinsi din acest an scolar in programul «A doua sansa" al Agentiei Nationale pentru Romi, dar nu s-au dus, fiindca nu aveau cu ce", a semnalat Aurora Visan.
Bordeiul de 6.500 de euro
Nemultumirile fundatiei norvegiene Romaniahjelpen Vestalndet nu sint legate numai de proiectul "Vreau si eu a doua sansa!". Reprezentantii acesteia spun ca cei din conducerea Asociatiei HOPE, Demostene Olariu si Violeta Struna, si-au facut publicitate de buni samariteni in presa locala pe spinarea lor.
In 2007, HOPE a cumparat de la un localnic din satul Bazga, comuna Raducaneni, o casa pentru o vaduva cu sase copii, de loc din Trestiana. Pentru a cumpara casa respectiva, presedinta Fundatiei Romaniahjelpen Vestalendet, Turid Sveen, a trimis 50.000 de coroane norvegiene, echivalentul a 6.500 de euro la vremea respectiva. "Banii au fost platiti de Turid Sveen, prin organizatia pe care o detinea la acea data, «Sveen Hope and optimism», in prezent presedinte Romaniahjelpen Vestlandet. Din cite am inteles de la managerul organizatiei, casa a fost cumparata cu intentia sa adaposteasca temporar familiile nevoiase cu copii, ca un proiect umanitar al organizatiei impreuna cu partenerul roman, Asociatia Hope. Liderii Hope au incheiat contractul pe numele organizatiei lor si au facut public in ziarele locale ca fiind un ajutor oferit de organizatia lor, nementionind realii cumparatori", a explicat reprezentantul roman al fundatiei norvegiene, Georgiana Ispas.
"Donorii pentru casa respectiva sint norvegienii. Doar nu am cumparat-o eu, Doamne Fereste! Contractul nu putea fi incheiat pe numele fundatiei si nici pe numele familiei. Am luat in calcul riscul ca familia ar putea sa o vinda. Casa a fost cumparata cu teren cu tot, in ideea ca vom construi cu sprijinul sponsorilor alte case pentru familii defavorizate", a spus Demostene Olariu.
Reporterii "Ziarului de Iasi" au facut luni o vizita familiei Ciobotaru care locuieste in aceasta casa. In capatul satului Bazga, pe o ulita plina de noroi, au descoperit o casa batrineasca de chirpici, ceva mai rasarita decit un grajd pentru animale. Jumatate varuita, jumatate inca in lut, casa Asociatiei Hope are numai doua camere si doua paravane. Cei sapte membri ai familiei locuiesc in una singura, fiindca cealalta este folosita pe post de magazie.
Nestiind ca reporterii "Ziarului de Iasi" au ajuns la fata locului, liderul judetean al romilor sustine ca lucrurile stau ceva mai bine. "In permanenta mergem la familia care locuieste acolo. Le-am dus paturi, saltele, mobilier, un televizor, haine, pachete cu mincare…", a spus Demostene Olariu.
