Betia cronica a devenit, mai nou, boala psihica

Etilismul cronic sau, mai pe intelesul tuturor, betia ajunsa in ultimele ei faze, a fost inclusa de anul trecut in categoria bolilor psihice. Drept urmare, persoanele care au patima betiei pot beneficia de pensie pe caz de boala. "De pensie de invaliditate provocata de etilism pot beneficia numai persoanele a caror capacitate de munca este afectata de aceasta boala. Pina acum, consumul cronic de alcool era incadrat alaturi de alte boli, dar acum este boala psihica. Este uluitor de frecventa aceasta boala printre persoanele care solicita pensionarea pe acest motiv", ne-a declarat medicul Raluca Paun, sef Serviciu de Expertiza Medicala din cadrul Casei Judetene de Pensii (CJP) din Bacau.
La sfirsitul lunii decembrie 2002, medicii din cadrul Serviciului de Expertiza a Capacitatii de Munca au inceput numerotarea persoanelor care beneficiaza de pensie de boala din cauza betiei. Din totalul celor aproape 18.000 de pensionari de invaliditate, trei sute de persoane au obtinut acest ajutor pentru ca etilismul a fost principalul factor al invaliditatii. Numarul dependentilor de alcool este insa mult mai mare. "Numeroase persoane au obtinut pensia de boala datorita afectiunilor majore provocate de etilism ca factor secundar. Nici unul dintre cei care se prezinta la noi nu isi recunoaste afectiunea si, chiar daca au venit ametiti la comisie, au fost pasnici", ne-a mai spus Raluca Paun.
Expresii ca "mai beau si eu din cind in cind", "beau ca tot omul", "cite un paharel pe zi" au devenit deja clasice in repertoriul dependentilor de alcool. Printre cei care solicita iesirea la pensie pe motiv de invaliditate se regasesc persoane decazute, la limita existentei umane, precum si oameni cu studii medii si calificari in anumite meserii. Stacheta merge chiar mai departe, pina la ingineri, profesori si juristi. Pentru ei, alcoolul are acelasi efect ca drogul. Odata ce i-ai dat de gust nu mai poti sa renunti la el. "Cele mai multe persoane care sufera de etilism cronic vin la noi si cu alte afectiuni. Multi fac traumatisme cerebrale datorate batailor de la betii sau a caderilor", a precizat doctorita Paun.
In functie de cit de mult ii este afectata starea de sanatate, un bolnav de betie poate fi incadrat in gradul III, II si chiar in gradul I de invaliditate. "Pensia de invalididate pe care el o primeste lunar se calculeaza in functie de stagiul de cotizare pe care l-a avut, la care se adauga stagiul potential. Mai precis, diferenta dintre cit ar fi putut realiza, daca nu suferea de aceasta afectiune, si cit a realizat efectiv pina cind s-a imbolnavit", ne-a declarat Iulia Radu, director stabiliri pensii la Casa de Pensii.
Batrinii din azile cheltuie toti banii pe bautura
Bolnavii de etilism se regasesc in toate paturile sociale, de la saraci care traiesc pe strada pina la avocati si doctori. Este insa si cazul multor persoane aflate in centrele de recuperare si reabilitare neuropsihica sau din azilele de batrini. In judetul nostru sint doua centre pentru persoanele cu afectiuni psihice: la Racaciuni si Vermesti. In ambele se afla multe persoane internate chiar de familii. "Un dependent de alcool ajunge sa vinda tot din casa pentru a-si putea face rost de bani pentru bautura. In caminul nostru avem patru persoane pentru care alcoolul este singurul tel in viata si alte trei care sufera de afectiuni combinate, printre care si etilismul", ne-a declarat Mircea Doran, directorul centrului din Vermesti.
La Racaciuni sint internate circa zece persoane care sufera de aceasta afectiune. In aceste centre ei nu urmeaza programe de recuperare specializate, ci doar psihoterapie si, uneori, medicamentatie. Un rol important in reabilitarea lor il constituie lipsa alcoolului. E practic o terapie prin evitarea tentatiei.
Si in caminele de batrini obisnuite sint asistati care au darul betiei. "Avem o colectie interesanta de consumatori de alcool in azilul nostru. Circa zece persoane, barbati si femei, sint dependenti suta la suta de alcool. Cu toate ca in regulamentul caminului este interzis consumul de alcool, batrinii au dreptul la invoiri. Ei pleaca in sat si, cind se intorc, sint deja sub influenta lui Bachus", ne-a declarat Vasile Grecu, directorul azilului din Rachitoasa.
Cele mai mari betii au loc in zilele de pensie. Dupa ce batrinilor li se opreste contributia pentru camin, restul banilor sint "investiti" in barurile din sat. Nici diminuarea pensiei datorita platii contributiei de cazare in camin nu a dus la scaderea consumului de alcool din azile. In perioada de asteptare a pensiei, cind prin buzunarele lor sufla vintul, batrinii muncesc cu ziua prin sat pentru a-si face rost de bautura.
Conducerea azilului de batrini din Bacau a fost mai transanta in cazurile batrinilor prinsi beti in incinta caminului. "Noi avem un regulament de ordine interioara al institutiei care prevede ca asistatii nu au voie sa consume bauturi alcoolice in unitate sau in afara ei, si nici sa o introduca in camin. Cei care nu respecta aceasta prevedere vor fi dati afara din centru", ne-a asigurat Daniela Ruseanu, directorul Azilului din Bacau. Dar, cu toata severitatea, anul trecut au existat 15 cazuri de acest gen, rezolvate prin masuri disciplinare.
O treime dintre pacientii sectiei de Psihiatrie sufera de alcoolism
Tulburarile psihice cauzate de consumul de alcool intra in statiscile diagnosticelor medicale la capitolul toxicomaniilor, inaintea dependentelor de canabis, cofeina, nicotina sau medicamente. Tot in statisticile stabilite de medicii psihiatri, tulburarile psihice generate de alcool includ zece trepte ale bolii, din care numai primele patru pot fi tratate.
In fiecare luna, din cei aproximativ 120 de pacienti care sint internati in sectia de Psihiatrie a Spitalului Judetean, o treime sint persoane care sufera de alcoolism. Toti cei care ajung la spital in sevraj scot din visteria spitalului si, implicit, din bugetul asigurarilor de sanatate cite zece milioane de lei fiecare. Acesta este costul mediu al tratamentului pe timpul spitalizarii, dar la el se adauga si alte citeva milioane de lei care reprezinta cazarea si masa unui bolnav. Costurile vindecarii de "microbul" lui Bachus sint insa mult mai mari. "Timpul de spitalizare al unui astfel de bolnav este de aproximativ 14 zile, in care primeste tratament cu antibiotice, vitamine si perfuzii. La externare, alcoolicul primeste si o reteta compensata, din care asigurarile de sanatate suporta cam 700.000 de lei, iar pacientul vreo 500.000 de lei. Tratamentul in ambulatoriu trebuie urmat intre sase luni si doi ani, dar nici unul dintre pacientii nu-si cumpara medicamentele. Prefera sa o ia de la capat cu bautura", spune doctorita Carmen Covrig, sefa sectiei Psihiatrie din Spitalul Judetean.
Hotarirea ca persoanele dependente de alcool sa beneficieze de o pensie de invaliditate ii mira pe asistentii si medicii psihiatri. "Noi asteptam inca de anul trecut ca tulburarile psihice provocate de consumul de alcool sa fie incluse impreuna cu toxicomaniile in programul gratuit de psihiatrie. Faptul ca alcoolicii vor primi acum o pensie nu inseamna ca ei nu vor mai ajunge la tratamnet in sectia noastra. Ba, din contra. Abia de acum incolo vor avea nevoie pentru comisia de expertiza de dovada unei internari cu un astfel de diagnostic", sustine doctorita Covrig.
Cu toate ca alcoolul este cel mai consumat drog, iar tara noastra se afla pe locul II la consumul de bauturi alcoolice, in Bacau au existat persoane dependente care au dorit sa se lase de acest viciu. "Din ’97 si pina anul trecut la Laboratorul de Sanatate Mintala din Bacau functiona Grupul Alcoolicilor Anonimi, unde citeva persoane dependente urmau sedinte de psihoterapie. Intilnirile erau suportate financiar de filiala de la Piatra Neamt, dar la sfirsitul anului trecut reprezentantii acesteia au abandonat ideea, din lipsa de fonduri. Organizatia neguvernamentala era recunoscuta de asociatia americana a Alcoolicilor Anonimi", a continuat sefa sectiei Psihiatrie. In lipsa unei modalitati de sprijinire a celor dependenti de bautura este de asteptat ca numarul lor sa creasca vertiginos in anii viitori. (C.T., C.P., C.D.)