Victorie bacauana pe Aconcagua

Expeditia celor trei alpinisti bacauani si a unuia din Piatra-Neamt care si-au propus in primele zile ale noului mileniu sa ajunga pe cel mai inalt virf al continentului sud american s-a incheiat cu victoria a doi dintre membri echipajului. Daniel Magdalinoiu si Dorinel Muraru, alpinisti cu state vechi, au reusit pe data de 2 februarie sa-si adauge in palmeres a doua ascensiune pe un virf din afara granitelor Romaniei. Inainte de a ataca virful Aconcagua, cei doi au cucerit virful Elbrus din Muntii Caucaz. Desi doar doi dintre expeditionari au reusit sa ajunga in virf, victoria apartine intregii echipe. Sotii Catalina si Marius Albu, care au resimtit din plin raul de altitudine, au abandonat cursa la peste 5000 de metri tocmai ca Daniel si Dorel sa poata ajunge in virf.
Surprize inca de la baza muntelui
Incarcati cu rucsaci de zeci de kilograme, cu echipament, harti, mincare conservata, aparatura video si foto, Daniel Magdalinoiu, Catalina si Marius Albu din Bacau si Dorinel Muraru din Piatra- Neamt si-au inceput expeditia particulara pe data de 18 ianuarie. Dupa 21 de ore de zbor, doua escale la Paris si Buenos Aires si patru zile de acomodare cu fusul orar al Argentinei, decalat cu sapte ore fata de cel al Romaniei, cei patru alpinisti au avut surprize neplacute chiar inainte de inceperea urcusului. "Din pliantele turistice pe care noi le studiasem stiam ca taxa de intrare in Parcul National Aconcagua este de 80 de dolari de persoana. Cind ne-am dus sa ne cumparam biletele, am aflat de fapt ca pretul intrarii este de 160 de dolari. Am avut noroc ca ne-au ajuns banii pe care ii aveam la noi, cu atit mai mult cu cit si pretul inchirierii unui catir pentru transportul bagajelor era de 100 de dolari si nu de 60, asa cum stiam la plecarea din Romania", povesteste liderul expeditiei, Daniel Magdalinoiu. Cei doi magari inchiriati pe bani grei au carat 100 de kilograme de bagaje ale expeditionarilor, alpinistilor raminindu-le sa care in spate alte 70 de kilograme de echipament.
Ascensiunea a debutat pe o vreme caniculara, temperatura din cursul zilei atingind valori de 30 de grade. "Bucuria unei vremi de vara autentica s-a epuizat pe seara, cind temperatura a scazut sub zero grade, fiind nevoiti ca la interval de doar citeva ore sa ne adaptam frigului", povesteste Daniel.
5380 de metri, altitudinea la care s-au ales cistigatorii
Dupa trei zile de ascensiune, trei opriri si campari in refugii alpine, Daniel, Dorinel, Catalina si Marius au ajuns la altitudinea de 5380 de metri, in tabara Nido Condorez. Din acest punct al expeditiei, cei patru alpinisti au inceput sa resimta din plin semnele raului de altitudine: dureri groaznice de cap, insomnii, lipsa poftei de mincare. "Singurele alimente pe care le-am putut inghiti aici au fost ceaiul si biscuitii. La toate acestea s-a adaugat si un vint puternic care a batut timp de doua zile. Am avut noroc ca atunci cind ne-am montat corturile le-am ancorat foarte bine si le-am imprejmuit cu parapeti de vint", isi aminteste Daniel.
Raul de altitudine, cauzat de lipsa oxigenului i-a incercat pe alpinisti inca patru zile. "Pentru mine si Dorinel starea de sanatate s-a ameliorat simtitor. Lucrurile nu au stat la fel cu Marius si Catalina. La Marius existau semne de edem pulmonar, la un moment dat ajungind sa scuipe singe. In aceasta situatie, sotii Albu au hotarit sa abandoneze urcusul, dar ne-au sustinut atacul final, imbarbatindu-ne sa mergem mai departe si asteptindu-ne la intoarcere cu mincare gatita", spune Daniel.
Singurii ramasi in cursa pentru cucerirea virfului de 6959 de metri au fost Daniel si Dorinel. Atacul final, cea mai grea etapa a unei expeditii alpine, a fost traversata la temperaturi de minus 30 de grade, vint si pamint instabil. Pentru a se putea hrani, Daniel si Dorinel topeau zapada, pe care apoi o fierbeau. "In ultima zi de urcus, 2 februarie, am plecat ultimii din tabara. Dupa doua ore de mers i-am depasit pe cei plecati inaintea noastra, belgieni si englezi care si-au platit un ghid pentru ascensiune. Cind am ajuns pe virf erau deja sus patru alpinisti, printre care o argentinianca, ce nu s-a oprit din plins citeva minute. Noi am fost extrem de bucurosi, ne-am facut poze si am filmat clipele ajungerii in virf", povesteste Daniel momentul in care si-a vazut visul cu ochii.
Aventura nu s-a terminat aici, Daniel si Dorinel trebuind sa-si adune fortele si sa se pregateasca pentru coborire. Asa cum le-au promis atunci cind au abandonat cursa, sotii Albu si-au asteptat coechipierii cu mincare calda, intoarcerea spre Parcul National Aconcagua fiind mai usor de suportat si de cei carora altitudinea le-a creat probleme de sanatate. In parc, cei patru alpinisti porniti din Bacau au trecut si testul argentinienilor legat de colectarea deseurilor. Daca alpinistii nu ar fi facut dovada ca toate cutiile de conserve pe care le-au consumat nu au fost aruncate pe munte ei ar fi trebuit sa plateasca o amenda de 100 de dolari. La plecare, ca semn al victoriei lor, cei doi alpinisti au lasat steagul romanesc in colectia hotelului din refugiul de la 4300 de metri. "Am asezat steagul alaturi de alte doua steaguri romanesti. Unul, datat 1996, este cel care poarta semnatura lui Constantin Lacatusu, primul roman care a urcat pe Everest si mai tinarului sau elev, Oliver Batir, iar celalat semnaturile unor alpinisti din Bucuresti, care au urcat si ei pe Aconcagua", spune Daniel Magdalinoiu. Despre proiectele viitoare legate de escaladarea unor virfuri de pe alte continente, Daniel si Dorinel nu pot spune nimic, banii fiind problema care ii retine sa-si faca, deocamdata alte vise. In cei priveste pe sotii Marius si Catalina Albu, pentru care urcusul la 5830 de metri este totusi o perfomanta personala, ei au ramas in Venezuela pentru a-si continua periplul pe continentul sud american.
(Cezara DUTA)