Caută 
4 MIN
La sfirsitul anului 1999, in Monitorul Oficial au fost publicate listele cuprinzind propunerile comisiei pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din Decembrie 1989 de acordare de titluri prevazute in Legea 42/1990, privind cinstirea memoriei eroilor revolutiei.
Propunerile din Vrancea, facute prin intermediul asociatiei "Brasov, Decembrie 1989", se refera la persoane care au luat parte direct la evenimente, insa in multe cazuri numele "revolutionarilor" este contestat de catre opinia publica din Vrancea.
Acest lucru se datoreaza faptului ca multi din cei care se afla pe lista de propuneri erau, la momentul Decembrie ’89, activisti PCR sau chiar militieni, deci oameni care faceau parte din aparatul represiv al statului comunist.
Cu toate acestea, la zece ani de la Revolutie, acestia sustin ca rolul lor a fost decisiv in desfasurarea evenimentelor, chiar daca inainte cu jumatate de ora de la fuga lui Ceausescu ei conduceau garzile patriotice, supravegheau de la judeteana de partid sau vegheau la linistea publica in calitate de comandanti ai militiilor orasenesti.
In mod normal, aceste intrebari trebuiau sa stea la baza selectiei celor care doreau sa se inscrie intr-o asociatie a revolutionarilor, insa, ca in toata tara, aceste asociatii au devenit o forma de coabitare a calailor de dinainte de ’89 si a celor care au murit pentru libertate.
Cei 51 de revolutionari vor beneficia de favoritisme din partea statului
In acest moment, din Vrancea beneficiaza de prevederile Legii 42/’90 opt urmasi ai eroilor martiri si 23 de luptatori raniti in revolutie.
Daca nu vor exista nici de un fel de contestatii, inca 51 de persoane din Vrancea vor beneficia, la rindul lor, de o serie de facilitati, nu la fel de importante ca in cazul celor raniti, insa consistente pentru actualul nivel de trai din Romania.
Este vorba, in primul rind, de scutirea de plata taxelor si impozitelor pentru cladiri si terenul aferent, pentru autoturism si motociclete.
Aceste facilitati l-au facut pe secretarul organizatiei revolutionare din Vrancea, Constantin Mindroiu, sa afirme ca acest ultim esalon de revolutionari va beneficia doar de onoare si respect. "Nu este obligatoriu ca toti cei de pe lista sa beneficieze de brevet, ei pot fi contestati in baza legilor. Eu insa nu pot sa fac aprecieri in ceea ce priveste implicarea unuia sau a altuia in revolutie", ne-a declarat, ieri, Constantin Mindroiu, actualmente pensionar, fost sef de garaj la Hotelul Partidului.
"Eram inarmat deoarece nimeni nu mi-a interzis sa port armamentul din dotare"
Desi Constantin Mindroiu considera ca cel mai mare cistig al ultimilor revolutionari, cei care urmeaza sa primeasca brevet, este acela ca si-au cistigat respectul in societate, pentru unii dintre acestia nici macar semnatura presedintelui Emil Constantinescu nu va mai reusi sa-i reabiliteze. Este cazul aici a fostului comandant al Militiei Odobesti, capitanul Adrian David sau al sefului Garzilor Patriotice, locotenent-colonelul Toma Balean, oameni care au fost pina pe 22 Decembrie ’89 de partea dictatorului si poate doar frica i-a determinat sa se coalizeze cu revolutionarii dupa fuga lui Nicolae Ceausescu.
Desi reporterii nostri au factut eforturi sa-i contacteze pe cei doi, pentru a afla ce au facut in acea perioada, de gasit nu a fost decit Adrian David, actualmente jurist al FPS-ului. "Cei care afirma despre mine ca la revolutie am fost prins cu mitraliera in masina nu spun adevarul. Eu am fost cel care am retinut conducerea de partid si de stat a judetului si i-am predat pe toti la CPUN. Intr-adevar, eram inarmat deoarece nimeni nu mi-a interzis sa port armamentul din dotare", ne-a spus Adrian David.
"Dupa razboi…"
Un alt participant al revolutiei, Puiu Usturoi, consilierul-sef al Inspectoratului de Cultura, artist la acea data, ne-a declarat ca multi dintre cei aparuti in listele din "Monitorul Oficial" vor fi fost prin zona, insa pe unii aproape ca nu-i cunoaste. "Asta-i dupa razboi… Sint nume de care nu am auzit, altii au venit dupa ce s-a terminat revolutia si a inceput lovitura de stat". Din pacate, seful Culturii vrincene a refuzat sa faca publice vreo unul din aceste nume.
Pe linga aceste nume controversate, in lista se afla numele a patru directori: Puiu Siru – consilier-sef la Inspectoratul pentru Cultura, Marian Bobocea – director OPC, Petre Tocari – director-adjunct Directia de Sanatate Publica si Ioan Serghi – director DGMPS, precum si doi procurori: Neculai Bostiog si Attilla Santa. Nici preotii nu au stat departe de revolutie, pe lista regasindu-se protopopul Ionel Ene si preotul Petrea Petrea, dar si fosti activisti de virf ai fostului Partid Comunist, respectiv Neculai Palade si Ion Rotaru, juristi la Judeteana de Partid. (Traian NEGULESCU)
