Fantoma Seven Stars bintuie Tribunalul

Pe rolul Tribunalului Vrancea se afla la acest moment, in rejudecare, unul dintre cele mai controversate procese comerciale de dupa 1989. Povestea lui dezgroapa celebra afacere „Seven Stars”, firma creata de fostul prefect Nicolae Giurgea si la care director general a fost la un moment dat Marian Oprisan, actualul presedinte al Consiliului Judetean. Succesoare ale Seven Stars, opt societati comerciale cu nume care mai de care mai sonore – SC Aispa Star SA Bucuresti, SC Marticom Prod SA Martinesti, SC G&G Company Focsani, SC Art Construct SA Bucuresti, SC Tehnostar SA Bucuresti, SC Star Construct SA Bucuresti, SC Vranctrans SA Focsani si SC Mark Pork Prod SA Vinatori – se judeca din 1995 cu fosta Banca Agricola – Sucursala Vrancea, acum Raiffeisen Bank, si AVAB. Motivul disputei – o linie de credit deschisa de Banca Agricola in 1993, prin care Seven Stars primea o substantiala finantare pe care nu a restituit-o in totalitate. Procesul a luat insa o intorsatura neasteptata in iunie 2000, cind Tribunalul Vrancea a respins actiunea Bancii Agricole, si, dind cistig de cauza unei cereri reconventionale a firmelor succesoare, a obligat-o sa le plateasca 10.640.500.075 lei, cu titlu de despagubiri. Sentinta a fost mentinuta printr-o decizie a Curtii de Apel Galati, citeva luni mai tirziu. Sentinta data la Focsani, ca si decizia de la Galati, au fost insa casate anul trecut de Curtea Suprema de Justitie, care a trimis cauza in rejudecare la Tribunalul Vrancea.
Istoria unui credit nereturnat
Firma lui Nicolae Giurgea, Seven Stars SA Focsani, a beneficiat in 1993 de 9 contracte de credit de la Banca Agricola, a caror valoare totala era de 4,2 miliarde de lei, cu dobinda anula fluctuanta. Pentru nereturnarea la termen a intregii sume, in 1995 Banca a dat in judecata societatile care luasera intre timp locul firmei mama Seven Stars si implicit, ii preluasera obligatiile financiare. La datoria de 1,3 miliarde de lei, credit restant, se adaugau in 1998, dobinzi in valoare de 3,089 miliarde de lei. In cursul procesului, „puii” Seven Stars-ului s-au regrupat si au formulat o cerere reconventionala, prin care solicitau Bancii despagubiri si chiar daune morale pentru intreruperea finantarii. Astfel, in ianuarie 1996, firmele pirite fac o cerere reconventionala prin care solicita ele bancii sa le plateasca 3,6 miliarde daune interese pentru oprirea finantarii si doua miliarde de lei daune morale. In 1999, banca a cesionat creanta, ajunsa la 8,07 miliarde, catre AVAB, introdus in cauza la rindul sau. Procesul s-a plimbat, intre ’95 si 2000, intre Tribunalul Vrancea si Curtea de Apel Galati.
Tribunalul, de partea lui Giurgea&”fiii”
Surpriza a venit in iunie 2000, cind Tribunalul Vrancea a respins ca neintemeiata actiunea BASA (Banca Agricola, Sucursala Vrancea care nu mai are calitate procesuala activa) si continuata de AVAB impotriva SC Marticom Prod SA, Vranctrans SA, Seven Lucks SA, Art Construct SA, Tehno Star SA, Mark Pork Prod SA, Star Construct SA si Aispa Stars SA pentru plata unor credite restante in suma de 1.380.308.800 lei si a unor dobinzi in suma de 3.089.503.548 lei, calculat pina la 31 ianuarie 1998. Prin aceeasi sentinta a fost admisa cererea reconventionala formulata de pirite si BASA a fost obligata sa plateasca 10.640.500.075 lei, cu titlu de despagubiri actualizate la 30 aprilie 2000, pentru neexecutarea unor contracte de credit si rezilierea lor abuziva, iar separat 163.492.000 lei cheltuieli de judecata. Apelurile declarate de BASA si AVAB Bucuresti au fost respinse ca nefondate prin decizia civila nr. 1050/A din 28 decembrie 2000 a Curtii de Apel Galati, Sectia Comerciala si Contencios Administrativ.
Porcii nu s-au mai ingrasat
Unul dintre motivele pentru care cele opt societati au cerut despagubiri bancii se leaga ca de faptul ca efectivele de porci de la SC Mark Pork SA Vinatori au slabit vertiginos dupa ce finantarea, din care se cumparau furaje, a cazut. Cele doua miliarde daune morale sint justificate de bagarea firmelor in incapacitate de plata si blocarea conturilor, fapt care le-a cauzat prejudicii de natura economica in relatiile cu partenerii.
Citeva dintre aceste societati se afla la acest moment in faliment. In schimb, altele prospera, avind ca manageri nume grele din lumea vrinceana a afacerilor: Corneliu Prunache, Cornel Anghel, Nicolae Giurgea, Ioan Stefan, etc. Timp de cinci ani, intre 1990 si 1995, conform CV-ului de pe pagina oficiala a Consiliului Judetean Vrancea, firma Seven Stars a fost condusa de directorul general Marian Oprisan.
Curtea Suprema „rade” tot
Atacata la Curtea Suprema de Justitie de catre Banca Agricola (Raiffeisen Bank), decizia Curtii de Apel Galati a fost desfiintata impreuna cu cea a Tribunalului Vrancea, cauza fiind trimisa in rejudecare la Focsani. „Piritele au recunoscut expres ca datoreaza reclamantei restituirea creditelor primite de autoarea lor SC SEVEN STARS SA si au afirmat aceasta in mod expres in apelul pe care l-au declarat impotriva primei sentinte pronuntate in cauza, sentinta civila nr. 124/1996 a Tribunalului Vrancea, iar in motivele de apel piritele Star Construct SA, Seven Lucks SA, Vranctrans SA si Art Construct SA si care din societatile rezultate din divizare trebuie sa le restituie. La pronuntarea hotaririlor atacate prin recursul de fata, declarat de cedent si care profita si cesionarului, Tribunalul Vrancea si CAG (Curtea de Apel Galati) nu au tinut seama de cele mai sus si astfel au pronuntat hotariri netemeinice si nelegale care vor fi casate, in vederea rejudecarii cauzei si dupa refacerea expertizei contabile conform cererii piritelor, tinind seama de situatia derularii contractelor de credit si a soldului de la 15 mai 1995”, se arata in decizia Curtii Supreme din ianuarie 2002. Mai mult, CSJ avertizeaza ca la cele la cele peste 10 miliarde pe care le cereau, succesoarele Seven Stars aveau de achitat o taxa de timbru de peste 500 de milioane, din care nu achitasera decit 49 milioane.
Reintors la Focsani, cauza se afla in acest moment pe mina justitiei locale, care pare sa aiba un hop greu de trecut. Dosarul Seven Stars se adauga astfel listei proceselor „sensibile”, procese care, intimplator sau nu, au cam aceiasi protagonisti. (Lidia GROSEI, Ciprian BOBEICA)