Meserii de meserii

Volumul „Clasificarea Ocupatiilor din Romania” (COR) ar putea lasa, pe cel care l-a pus pacatul sa-l rasfoiasca, cu gura cascata si cu mintea-n colturi. Nu de alta, dar printre meseriile neaos romanesti se afla unele a caror denumire nu numai ca este greu de pronuntat, dar te mai fac si sa privesti cuvintele care le definesc, ca pisica-n calendar! Pai numai sa ne imaginam copilul care intrebat ce profesie are tatal lui, raspunde senin: „marangoz calafatuitor”! Sau cum am reactiona daca am da cu ochii la rubrica de mica publicitate de un astfel de anunt: „Aburitor, regulator si senzitometrist calificat, solicit angajare”!
Potrivit catalogului oficial al meseriilor din Romania, parintii isi pot indruma copiii spre tot soiul de viitoare profesii la care multi nici cu gindul n-au gindit. Ce atitea cursuri de calificare ca sa ajungi zidar, bucatar, confectioner sau faiantar! Mai bine te faci „fascinar”, sau de ce nu, „concasorist”. Sau si mai bine „aglomeratorist” ori „dusisator”! Macar asa, de sanchi, ca sa blochezi lumea cind te prezinti, ca doar nu-i din drum sa-ti lasi interlocutorul mut si cu ochii scosi din orbite cind ii spui ca esti, de exemplu, „chevrasames”!
Cele mai multe denumiri ciudate cuprinse in catalogul oficial al meseriilor sint la capitolul „Membri ai clerului”. De aici, orice om poate afla ca exista pe lume semeni de profesie „imam”, „treibar”, „melamed” sau „muezin” care bine-nteles iau leafa, ca si „najghianii” si „exarhii”. Si asta pentru ca propaga traditiile, practicile si credintele religioase, administreaza ritualuri de initiere si de reconstituire a evenimentelor legate de creatie, rugaciune si ofrande. Tot in aceasta categorie intra si „hahamul”, singurul care, in traditia cultului mozaic, sacrifica animale si pasari.
Marangoz calafatuitorii, in somaj prelungit
Fara nici o discutie, sa cauti in zilele noastre un marangoz calafatuitor ar fi ca si cum ai scotoci dupa ac, in carul cu fin. Cum vremea navelor din lemn s-a cam dus, „marangoz caletachelagiul” care avea de regula ca ucenic „marangoz calafatuitorul”, a intrat in somaj de lunga durata. Si n-are decit sa se recalifice, ca nu mai are nimeni nevoie sa-si repare doagele navei. Asta facea marangozul: cind doagele navelor se uscau si se distantau intre ele, le umplea cu fisii de stuf si le acoperea cu un strat gros de smoala.
Ce sa mai zicem de filaturi unde, gratie modernizarii, cererile de „melitator”, „decuscutor”, „destramator” si „decapsulator” sint tot mai reduse. Nu stim cum sta treaba cu „naphtolatorii”din aceeasi ramura a industriei, deoarece traducerea cuvintului nu se gaseste nici macar in DEX. „Ghemuitorii” sint la rindul lor pe cale de disparitie, ca si „ciontolitorii” care au fost asimilati transatorilor de carne de prin abatoare. Nici „repasatorii” care retusau cu acul sau cu penseta tesaturile puse pe o masa translucida, luminata dedesubt nu mai au cautare. Iar despre „dezbatatori” si „aglomeratoristi” ce sa mai spunem! Poate ca asemenea meserii mai sint trecute prin cartile de munca ale operatorilor la cuptoarele pentru minereuri, insa ce fac acestia, nici Dictionarul Explicativ al limbii romane nu poate sa spuna.
Aburitori si turnatori platiti
In privinta „aburitorilor”, acestia nu sint nici cei ce duc lumea cu zaharelul si nici oamenii guvernului. Sint pur si simplu acele persoane care pe vremuri abureau la propriu pluta, ca sa se poata face din ea dopuri. Ei mai exista si astazi si sint platiti bine mersi, pentru operatiunea de aburire a lemnului. Si „turnatorii” sint pe statele de plata ale unor unitati, in nici un caz cele deservite de aia cu „ochi albastri”, ci prin otelariile pe cale de disparitie ale patriei noastre. Despre „tragatori” ce sa mai povestim? Nu trag nici cu ochiul, nici lumea pe sfoara si nici cu alte soiuri de trageri … neortodoxe nu se ocupa! Este vorba de tragatorii ce lucreaza in tagma sticlarilor, la fel de rarisimi ca si „impislitorii” din acelasi domeniu si nominalizati la rindul lor, printre meseriasii cuprinsi in COR. Respectiva lucrare mai cuprinde destule meserii despre care n-a auzit nimeni vreodata. O prima trecere in revista a miilor de nominalizari ne imbogateste cultura generala cu multe alte cuvinte decit cele amintite deja, cum ar fi: picher, repasator, concierge, honuitor, rodator lepuitor, etc. Va vine sau ba sa credeti, toate reprezinta meserii care se practica in Romania. Mai mult sau mai putin. Sau chiar deloc. (Laura BREANA)