Neintelegeri intre unguri si vrinceni, pentru paduri

Prefectii, subprefectii, inspectorii sefi ai Inspectoratelor de Politie si directorii Directiilor Silvice din judetele Covasna si Vrancea s-au intilnit ieri, la "Safari House", Gresu, pentru a incerca sa gaseasca solutiile legale de instituire a unei suprafete de aproximativ 3000 de hectare revendicate, atit de satenii din Tulnici, cit si de cei din comunele Bretcu, Ojdula si Ghelnita, din judetul Covasna.
Demnitarii celor doua judete se tem ca padurea in litigiu ar putea aprinde spiritele intre sateni, furie care pe fundalul etnic ar putea sa nu mai fie controlata.
Invocind chiar aceste motive, reprezentantii autoritatilor au interzis accesul presei, la intrunirea de ieri. Acelasi lucru l-au patit si citiva reprezentanti ai consiliului obstii din Tulnici, care nu au fost primiti la discutii.
In acest moment, taranii din Tulnici revendica aproximativ 10.000 hectare de padure si mai ales respectarea hotarelor. Ei se tem ca ungurii din comunele de peste munti vor veni sa le taie lemnul din padurile peste care ei sustin ca au fost stapini din mosi-stramosi.
Un conflict vechi de sute de ani
Suprafata de padure aflata momentan in litigiu, respectiv cea aflata intre punctele Valea Marului, Golul Lepsei, Piriul Bisericii, Coasta Putnei, Izvoarele Putnei si casa lui Neacsu, au fost obiectul disputei dintre moldoveni si unguri inca din anii 1600.
In comunicarea "Lupta vrincenilor pentru apararea muntilor de cotropirea habsburgica", in secolul al XVIII, comunicare facuta de istoricul I.Ionascu, se specifica faptul ca "hotarul Vrancei catre Transilvania a fost stabilit in mod oficial pe timpul lui Constantin Mavrocordat Voda, in anul 1735, de vornicul de Vrancea, Miron Duma si Veil, reprezentantul «ghenarurului din Sibiu», cumpana apelor a fost socotita cu acest prilej, hotarul dintre Moldova si Transilvania".
Plecind de la aceste evidente, taranii din obstea Tulnici revendica partea dreapta a Vaii Putnei, cum mergi spre Covasna, suprafata de teren pe care composesoratele din comunele unguresti l-au primit prin Legea Funciara din 1921, pe vremea cind judetul Putna se invecina cu judetul Trei Scaune.
Un alt reper in istoria conflictului legat de stapinirea muntilor l-a reprezentat un proces intre taranii din Tulnici si cei din Brescu, proces care a dat intr-un final cistig de cauza obstenilor din Tulnici.
"Vom merge la judecata"
Legea Lupu va redeschide asadar in Vrancea o patima uitata de aproape 70 de ani.
Obstenii din Tulnici sint insa hotariti sa-si apere dreptul si sa nu-i primeasca pe cei din Covasna, mai departe de Valea Putnei.
Vasile Bulimej, profesor in comuna Tulnici si membru al consiliului obstesc ne-a declarat ca, inevitabil se va ajunge la un proces pentru a se stabili cine este proprietarul de drept al padurii.
"La ora actuala nu am avut o intilnire cu cei din comunele judetului Covasna, deoarece terenul in litigiu este administrat de "Romsilva". Sintem insa dispusi sa mergem si-n tribunale, ca sa ne recuperam padurea.
Credem ca o sa avem cistig de cauza, fiindca teritoriul in discutie este acum in administrarea judetului Vrancea", ne-a mai zis un alt obstean, Vasile Ionascu.
Pina la incheierea editiei, intilnirea prefectilor de la Gresu nu luase sfirsit. (Traian NEGULESCU)