Academia ieseana a iesit din epoca Simionescu

Ultimele alegeri pentru sefia filialei iesene au avut loc in luna martie a anului 1999. Pentru ca cel care detinea aceasta functie din 1990, acad. Cristofor Simionescu, avea la acea data 78 de ani, alegerea sa a fost considerata nestatutara: virsta maxima pina la care academicienii pot detine functii de conducere este de 80 de ani, iar mandatul lui Simionescu urma sa se termine la 82. Candidatura lui a fost contestata atunci de acad. Radu Miron, "venerabilul" Cristofor Simionescu promitind ca va parasi fotoliul de presedinte pe 17 iulie 2000, data la care a implinit 80 de ani. Alegerile au fost tergiversate insa mai mult de un an, sedinta prin care a fost investit noul presedinte al filialei fiind in acest sens o surpriza. "Epoca" Cristofor Simionescu a luat sfirsit, acesta fiind numit totusi de Eugen Simion, presedinte de onoare al filialei.
Dupa ce a fost "debarcat" de la sefia filialei iesene, Cristofor Simionescu l-a propus pentru functia de presedinte pe acad. Viorel Barbu, in prezent vicepresedinte al Academiei si director al Institutului de Matematica "Octav Mayer". Propunerea a fost acceptata in unanimitate de academicienii ieseni, matematicianul Viorel Barbu obtinind in urma votului secret 15 voturi din tot atitea exprimate. Singurii care au lipsit de la alegeri au fost acad. Constantin Corduneanu, stabilit in Statele Unite, si Bogdan Simionescu, fiul fostului presedinte al filialei, devenit recent membru corespondent al Academiei. "Nu am fost decis sa candidez, am fost convins abia in preziua alegerilor", ne-a declarat acad. Viorel Barbu.
In virsta de 60 de ani, Viorel Barbu a fost considerat de toti membrii filialei iesene drept cea mai buna solutie pentru sefia filialei din Iasi, fiind cel mai tinar dintre cei sapte membri titulari ai Academiei.
Barbu si-a propus sa creasca productia de academicieni la Iasi
"Problema era aceea a intineririi si aceasta s-a realizat. Solutia care s-a gasit este excelenta, academicianul Barbu fiind, din punct de vedere profesional, consacrat in adevaratul sens al cuvintului, dar si un foarte bun manager. Este un om cu autoritate, care are disciplina muncii si care se bucura de increderea tuturor", spune acad. Gheorghe Platon, cel care a detinut pina luni functia de secretar al filialei iesene. "Alegerea este perfecta si eu am sustinut-o cu toata seriozitatea", a declarat si acad. Radu Miron. Virsta nu a fost insa singurul atu al lui Viorel Barbu, multi dintre colegii lui apreciindu-i experienta sa manageriala, atit ca vicepresedinte al Academiei, cit si ca rector al Universitatii "Al.I.Cuza", in perioada 1981-1989: "Consider optima aceasta alegere deoarece, fiind vicepresedinte al Academiei, domnul Barbu cunoaste rosturile de la Bucuresti si are experienta manageriala ca rector", este de parere prof.dr. Victor Spinei, membru corespondent al Academiei. Desi cumulul de functii nu este nestatutar in cadrul Academiei, presedintele Viorel Barbu sustine ca la alegerile pentru conducerea Academiei care vor avea loc la inceputul anului viitor nu va mai candida la functia de vicepresedinte. Aceasta, probabil, si pentru ca si-a propus foarte multe obiective pentru perioada acestui mandat. Unul dintre ele este sporirea numarului de academicieni, lucru foarte dificil in conditiile in care, in total, Academia nu poate numara mai mult de 181 de membri titulari si corespondenti. "Academia ar trebui sa fie mai prezenta in Iasul cultural si Iasul universitar", rezuma Viorel Barbu un alt obiectiv al sau, cel referitor la imaginea institutiei pe care o conduce. Cel mai important tel pe care si l-a fixat noul presedinte al academicienilor ieseni este insa acela de a aduce titlul de excelenta pentru cit mai multe din cele 16 institute iesene, titlu care reprezinta finantari substantial mai mari.
Pe perioada mandatului care incepe acum, Viorel Barbu va fi secondat de prof.dr. Constantin Toma, membru corespondent al Academiei, ales luni secretar al filialei dupa doua tururi de scrutin. Constantin Toma a fost propus pentru aceasta functie de acad. Valeriu Cotea, alte doua propuneri fiind facute insa de academicianul Radu Miron: Alexandru Zub si Tudorel Dima, ambii membri corespondenti. Alexandru Zub a refuzat insa aceasta functie, Constantin Toma obtinind in prima faza noua voturi. Avind nevoie de doua treimi din voturile celor prezenti, alegerile s-au reluat, secretarul filialei iesene fiind ales cu zece voturi. (Mirela CORLATAN)
Simionescu detine functii de conducere de 50 de ani
Anul 2001 a fost unul jubiliar pentru academicianul Cristofor Simionescu. A implinit jumatate de veac de cind detine functii de conducere si un sfert de veac de cind ocupa un fotoliu de sef in cadrul Academiei Romane. Desi functia de presedinte al filialei iesene a Academiei o detine doar din 1990, cariera sa de sef a inceput insa cu patru decenii mai inainte. In 1951 a devenit prorector al Universitatii Tehnice "Gheorghe Asachi", timp de 23 de ani detinind apoi functia de rector al acestei institutii. Aceasta pina in 1976, cind a fost numit in prezidiul Academiei Romane, ca vicepresedinte. In perioada iunie 1977-martie 1980, concomitent, a fost si presedintele interimar al Academiei. In paralel cu functiile detinute la conducerea Universitatii Tehnice si Academiei, acad. Cristofor Simionescu a detinut din 1970 si functia de director al Institutului de Chimie Macromoleculara "Petru Poni". La alegerile pentru conducerea filialei iesene din 1999, cind candidatura sa a fost considerata nestatutara, acad. Simionescu a declarat ca va parasi ambele fotolii in iulie 2000, la virsta de 80 de ani. Si-a onorat promisiunea cu un an mai tirziu, functia de presedinte al filialei fiind detinuta de luni de acad. Viorel Barbu, iar director la "Petru Poni" a fost desemnat putin mai devreme nimeni altul decit fiul sau, Bogdan Simionescu. (M.C.)