O grava problema a aparut in judetul Iasi
Copii crescuti prin corespondenta

Peste 2.000 de copii cu virste sub 14 ani au fost lasati de parintii lor plecati la munca in strainatate in grija rudelor sau vecinilor. „Numai din mediul rural avem aproape 1.000 de copii in aceasta situatie, dar banuim ca numarul s-ar dubla daca s-ar aduna si cei din municipiul Iasi. Noi nu avem o statistica pe Iasi, care ar trebui realizata de catre Serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Primariei Iasi. De la acest serviciu nu am primit o raportare, dar este foarte posibil ca cei de acolo sa fi facut raportarea direct la Bucuresti, la Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului”, a spus Eliza Chirica, purtator de cuvint la Directia de Asistenta Sociala (DAS) Iasi.
Cei mai multi plecati, la Butea
Potrivit raportului DAS, in comunele din judet peste 260 de parinti au plecat la munca in strainatate si si-au lasat 964 de copii in grija rudelor sau vecinilor. Dintre acestia, 814 sint ?ngrijiti de rude pina la gradul IV, dar fara o masura de protectie, ?n timp ce doar in cazul a 123 de copii a fost instituita o masura de protectie, copiii fiind dati in plasament la asistent maternal, la rude pina la gradul IV, internati ?ntr-un centrul de plasament sau la alte persoane sau familii. Din datele primite de DAS Iasi reiese ca, din 70 de comune, localitatea cu cele mai multe familii ?n care ambii parinti sint plecati la munca ?n strainatate este orasul Tg. Frumos. Aici, ?n peste 100 de familii ambii parinti au plecat ?n strainatate pentru a cistiga banii necesari ?ntretinerii copiilor, in grija rudelor raminind 108 copii. Din mediul rural, in comuna Butea, ?n 73 de familii 115 copiii sint crescuti de bunici sau de rude. Urmeaza comunele Rachiteni cu 44 de familii, Mogosesti cu 24 de familii, Valea Seaca cu 23 de familii, Mircesti cu 22 de familii si Lespezi cu 18 familii ?n care ambii parinti au plecat la munca ?n strainatate.
„?n 27 dintre cazuri se impune luarea unei masuri de protectie, copiii nefiind supravegheati si stind fara ingrijire. In multe cazuri insa, desi sint lasati in grjia rudelor, copiii sint ingrijiti si supravegheati bine. Exista si comune cum ar fi Raducaneni, Comarna, Probota, Gorban, Dobrovat, Braiesti unde nu exista cazuri ?n care ambii parinti sa fie plecati ?n strainatate, ci numai unul dintre ei”, a adaugat Eliza Chirica.
Copiii ar putea fi crescuti de stat, contra cost
?n cazul copiilor cu parintii plecati in strainatate si pentru care s-a instituit o masura legala de plasament, Directia Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei Iasi trebuie sa achite alocatia de plasament a copiilor, ?n valoare de 740.000 lei. „Acesti bani se acorda chiar daca acesti copii sint ocrotiti de rude sau de bunici care mai primesc bani si de la parintii plecati la munca ?n strainatate. Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului intentioneaza sa reglementeze situatia in aceste cazuri, fie ca acesti copii sint lasati fara o forma legala ?n grija rudelor sau a vecinilor, fie ca sint plasati printr-o masura legala de plasament. Se are in vedere astfel initierea unei forme legale prin care parintii plecati in strainatate sa-si lase copiii in grija unui serviciu social si sa plateasca pentru acest serviciu, nu sa primeasca bani pentru asta de la stat”, a mai spus purtatorul de cuvint al DAS Iasi.
Psihologii considera ca fenomenul este grav
Consecintele ruperii voluntare a parintilor de copiii lor poate fi uneori dezastruoasa. Potrivit psihologilor, micutii care resimt scindarea de parintii lor o pot „lua” usor si sigur „pe aratura”. „Aici este o mare problema. Consecintele pot fi pe termen lung, si nu doar pe plan afectiv. De multe ori copiii isi gasesc refugiul in alcool, in lumea drogurilor sau a jocurilor de noroc. Ruperea de afectivitatea parintilor ii face sa fie mai irascibili, mai agresivi, iar increderea si stima de sine scade considerabil”, a explicat psihologul Ermina Soroceanu despre efectele majore ale acestui fenomen. Din punct de vedere afectiv, copiii aflati in aceasta situatie devin introvertiti si traiesc un sentiment permanent de singuratate si dor. „Copilul isi doreste inconstient parintele. Rudele pot fi substituiti de parinti, pot sa-i iubeasca, insa copilul vede modelul colegilor de la scoala care au familia unita, intreaga. In aceste cazuri putem vorbi si de afectarea psihica a parintilor. Relatia cu copiii lor ii educa pe parinti. Prin copiii lor, parintii devin mai toleranti, mai rabdatori, isi regasesc echilibrul. Insa prin ruperea de copii, aceste virtuti sint stopate”, a mai completat psihologul Ermina Soroceanu.
Copiii „abandonati” nu mai dau randament la scoala
„Migrarea” parintilor in strainatate pentru a asigura copiilor o soarta mai buna ii indeparteaza in fapt pe copii de scoala. Cei care au descoperit grava situatie au fost profesorii de la 76 scoli cu care au stat de vorba consilierii de la Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica. Prima mare problema care s-a pus in discutie a fost relationarea defectuoasa dintre dascali si elevii ai caror parinti sint plecati din tara. Cum sint lipsiti de controlul parintilor, elevii aflati in aceasta situatie nu mai dau randament la scoala, nu isi mai fac temele, au multe note proaste, iar catalogul lor este plin de absente. Solutia gasita de consilierii CJAPP este aceea de a se infiinta asa-zise Cluburi ale Parintilor. „In acest semestru vom organiza in toate scolile din Iasi intilniri intre consilieri si parinti. Vom incerca sa le explicam cum sa le insufle copiilor mai multa incredere si sa-i supravegheze, cum spunem noi, de la distanta”, ne-a declarat recent Maricica Buzescu, coordonatoarea CJAPP. (Carmen MAFTEI)