In Justitie se coace o afacere de 350 miliarde de lei

In Palatul de Justitie se coace o afacere colosala. Una de 350 miliarde de lei. La atit a fost estimata constructia unui sediu cu patru nivele in care sa-si desfasoare activitatea Judecatoria. Ministerul Justitiei, in vechea formula, a fost de acord deja cu aceasta suma. Altfel spus, ministerul a „inghitit” tot ce au estimat expertii ieseni. De altfel nu ar fi prima data cind ar merge pe mina „ieseana”. A mai aprobat in urma cu patru ani tocarea a 90 de miliarde de lei pentru modernizarea institutiei. Probabil, prin comparatie, o suma de patru ori mai mare le-a parut justa pentru constructia unei cladiri cu patru nivele. Pe baza acceptului dat de minister, in septembrie anul trecut, deci inainte de alegeri, inginerii ieseni si-au suflecat minecile la treaba. Adica au inceput sa faca tot felul de studii necesare si sa caute argumente ca cele 350 de miliarde de lei solicitate pina acum sint numai bune pentru innoirea justitiei iesene. Chiar daca o simpla modernizare, inceputa in urma cu trei ani, nu s-a terminat nici pina in ziua de astazi.
Noua afacere s-a nascut in timp ce se tocau cele 90 de miliarde de lei pentru modernizarea institutiei. Dupa ce Judecatoria s-a mutat la subsolul unui bloc din centru, unde plateste chirie lunara de 10.000 de dolari, conducerea Tribunalului a pus mina pe pix. Ii interesa cam cit i-ar costa constructia unui nou sediu in care sa se mute Judecatoria, cea mai mare instanta din Palatul de Justitie. „Proiectul pentru un nou sediu al Judecatoriei s-a pus in discutie inca din momentul in care Judecatoria si Curtea de Apel s-au mutat din Palatul de Justitie. Calculele de atunci au aratat ca Palatul de Justitie nu va mai fi spatiu suficient pentru functionarea Judecatoriei, asa ca era evidenta nevoia construirii unui nou sediu. Am obtinut concesionarea terenului din Tg. Cucu in urma cu un an si jumatate. In luna noiembrie anul trecut s-a efectuat un studiu de prefezabilitate al cladirii, care a fost trimis spre aprobare Ministerului Justitiei”, a declarat Radu Tarniceru, vicepresedintele Tribunalului. Calculele s-au terminat cu numeroase zerouri: 350.000.000.000 de lei. Cifra ne-a fost „dezvaluita” in timp ce intrebam pe ce se cheltuie cele 90 de miliarde de lei alocate modernizarii Palatului de Justitie. „Vi se pare mult 90 de miliarde pentru o astfel de lucrare? Dar ginditi-va ca pentru noul sediu al judecatoriei, in aceasta faza a proiectului, ni s-a aprobat estimarea de 350 de miliarde”, s-a infuriat Cristian Stefanita, directorul executiv al Tribunalului.
Noua cladire va avea 4.000 de mp
Dupa ce a scapat informatia, directorul a vrut sa-si argumenteze declaratia cu acte. Acestea indicau insa o suma ceva mai scazuta, anume 300 de miliarde. Revenind, in fata sumei scrise negru pe alb, Cristian Stefanita ne-a aratat ca aprobarea ministerului era datata in septembrie 2004. „Va dati seama ca o data cu inflatia suma a crescut in momentul de fata, asa ca 350 de miliarde a fost o estimare corecta”, a adaugat directorul executiv. Nu aceeasi parere parea sa o aiba insa Oana Ciobanu, consilier de specialitate la Curtea de Apel, in prezent responsabila de supravegherea lucrarilor din Palatul de Justitie: „Din septembrie a scazut euro destul de mult, asa ca probabil acum este vorba de mai putin de 300 de miliarde. Dar ginditi-va ca este vorba de o cladire cu o arie de 1000 de metri patrati. In total, estimam ca toata constructia va avea 4000 de metri patrati. Suma a fost intr-adevar vehiculata, dar proiectul trebuie gindit in perspectiva. La 500 de euro pe metru patrat, cit sint costurile actuale pentru constructie, suma nu este cu nimic iesita din comun”, a incercat sa diminueze impactul sumei Oana Ciobanu. Numai ca niste simple calcule matematice arata ca una este pe hirtie, si alta se pregateste.
Luxul de pe pamint: 2.500 euro/mp construit
Din declaratia de mai sus a Oanei Ciobanu am retinut ca in suma de 350 de miliarde de lei, metrul patrat construit era estimat la 500 de euro. Matematica arata ca cele 350 de miliarde reprezinta 10 milioane de euro. Daca impartim suma la 4.000 de mp, rezulta ca in noul sediu, metrul patrat construit va ajunge la 2.500 de euro. Adica de cinci ori mai mult decit ne-a spus Oana Ciobanu. Cu o astfel de cifra am „umblat” pe la citiva arhitecti pe care i-am rugat sa comenteze cit de luxoasa ar putea arata, in final, Judecatoria. „Costurile luate dupa statistici pentru un metru patrat de constructie variaza intre 400 de euro si 1000 de euro pe metru patrat. Luind in calcul si infrastructura, finisajele exterioare, parcari, alei sau orice altceva presupune spatiul din jurul cladirii, atunci preturile urca cu o treime sau chiar jumatate, in functie de complexitate. Oricum 2500 de euro pe metru patrat este o suma exagerata”, si-a prezentat parerea arhitectul Mihai Mancas. „In nomenclatorul publicat de Ordinul arhitectilor din Romania, suma standard pentru a cladire administrativa in zona urbana, cum sint bancile, tribunalele etc., este de 792 de euro pe metru patrat de constructie, fara TVA. Aceasta suma garanteaza o constructie decenta, la cheie, avind toate utilitatile necesare, incluzind aerul conditionat. Ce trece de suma asta poate fi considerat deja un lux”, a fost parerea arhitectului Ioan Lupu, din cadrul societatii ArtConstruct.

„Daca nu ceri, nu ti se va da”
Deocamdata suma de 350 de miliarde a fost doar o estimare pe hirtie aprobata de Ministerul Justitiei. Pina ca ea sa fie prezentata plocon Justitiei iesene ar mai putea dura ceva vreme. Dar oricum inceputul a fost facut. „Sumele mai mari de 50 de miliarde cerute de la guvern nu sint aprobate cu una, cu doua. Trebuie ca mai intii sa fim luati in calcul in stabilirea urmatorului plan de buget. Ulterior, pentru ca sa ni se aprobe, este nevoie de o Hotarire guvernamentala si de abia dupa aceea vom putea sa fim siguri ca vom avea vreodata banii acestia”, a incercat sa tempereze spiritele Cristian Stefanita. Un alt punct de vedere legat de cele 350 de miliarde pe care ministerul le flutura prin fata magistratilor ieseni este unul foarte optimist, conform caruia Iasul a fost in sfirsit luat in seama. „Nu inteleg de ce banii astia ar fi o problema. E foarte bine ca banii vor veni la Iasi si nu vor merge altundeva in tara. Adevarul este ca, daca nu ceri, nici nu ti se va da”, s-a declarat optimista Oana Ciobanu. (Geanina JINARU)