Birourile de traduceri, o afacere in floare

Economia de piata a oferit numeroase posibilitati de a face bani. Unii cistiga
bani vinzind gogosi, altii fac comert, altii fac bani de pe urma cunoasterii la
perfectie a unei limbi straine. Exista o elita a traducatorilor de literatura care
lucreaza pentru marile edituri, dar sint foarte putini cei care se pot lauda ca
au ajuns la aceasta performanta. Nou aparuta pe piata muncii, profesia de
traducator s-a nascut dintr-o necesitate. De la virstnici la tineri, prea putini
sint cei care nu au nevoie de o traducere. Fie ca au copii plecati in
strainatate, fie ca au relatii de afaceri cu firme straine sau pur si simplu
pentru ca s-au indragostit de o persoana care vorbeste alta limba, mai mult
de jumatate din populatia orasului a trecut pe la un birou de traduceri.
Tinind cont de faptul ca pentru a traduce o pagina a unui act pretul este
cam de patru dolari, iar pentru contracte comerciale pretul urca in functie
de complexitatea textului, traducerile sint afaceri banoase. La birourile de
traduceri din Roman, cele mai solicitate limbi in care se fac traducerile sint
italiana, spaniola si engleza. „Noi putem face traduceri in orice limba pe
care o solicita clientul. Avem numerosi colaboratori, traducatori autorizati,
care isi ofera serviciile in functie de cerere”, a spus Anca Micu, traducator
autorizat de Ministerul Justitiei pentru limba italiana. Pentru a fi traducator
nu este obligatoriu sa fii absolvent al unei facultati de Filologie. Conditia
este sa fii absolvent de studii superioare si sa detii un atestat eliberat de
Ministerul Culturii, care se obtine in urma unui examen foarte dificil si
contra unei taxe de 15 milioane de lei.
Cei mai frecventi clienti ai birourilor de traduceri sint romanii plecati la
munca in strainatate si familiile lor, care au nevoie de traducerea actelor
necesare pentru reintregirea familiei si de caziere, dar si firmele care
desfasoara afaceri in strainatate. Tinind pasul cu cerintele pietei, birourile
de traduceri fac, de obicei, mai multe servicii, scutind clientii de drumuri
inutuile si de stres. „Actele lasate la noi pentru traducere sint si legalizate la
notariat si, in cazul in care este cerut acest lucru, primesc si apostila
Ministerului de Externe”, a spus Anca Micu.
Activitatea de la biroul de traduceri le da posibilitatea angajatilor sa
cunoasca foarte multi oameni, cu cereri, uneori, destul de ciudate. „De cea
mai ciudata intimplare am avut parte in urma cu citiva ani, cind o
romascana m-a rugat sa internediez discutia cu prietenul sau din Italia. M-
am simtit ciudat cind trebuia sa spun in telefon, unei persoane
necunoscute, ca o iubesc si, apoi, sa-i spun femeii de linga mine «Si el te
iubeste»”, isi aminteste Anca Micu. (Cosette ZANOCEA)