Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Editura cu un calculator si o mina de oameni

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Pentru ca zestrea culturala de ieri si de azi a oamenilor de cultura nemteni sa nu se piarda, cu ajutorul unui calculator, o romascana a infiintat, in propriul apartament, Editura Musatinia. Emilia Tutuianu a imbinat profesia de psiholog cu cea de editor si, astfel, in anul 2002, Editura Musatinia l-a avut drept "nas" pe publicistul Gheorghe A.M. Ciobanu. Viata spirituala a Romanului a oferit, de-a lungul anilor, opere ce au rezistat timpului, dezvaluind valori incontestabile ce s-au inscris in circuitul culturii nationale: Cezar Petrescu - de la a carui nastere se implinesc 104 ani, Garabet Ibraileanu - cel care defineste Romanul ca fiind "leaganul emotiilor sale", episcopul Melchisedec Stefanescu si multi altii. "Dupa un inceput cu greutatile sale inerente, Editura Musatinia a reusit sa-si alcatuiasca un colectiv bine organizat, hotarit sa desfasoare o activitate sustinuta pe plan editorial. Initial, ne-am constituit intr-un grup restrins: Felicia Dumbrava (redactor), profesoara Cecilia Pal (lector coordonator) si diaconul Ciprian Ignat (prelucrare grafica). Apoi, ni s-au alaturat profesoara Aurora Monac (editor), profesoara Ana Maria Dumitru (tehnoredactor) si profesorul universitar Tudor Ghideanu", a spus Emilia Tutuianu, editor si coordonator al Editurii Musatinia. Aceasta s-a axat, de la inceputul activitatii si pina in prezent, pe publicarea unor opere cu caracter cit mai divers: de la literatura beletristica la cea filosofica, de la studii din domeniul muzicii la publicistica, antologii, monografii sau albume de pictura. Financiar, cei care au publicat la Editura Musatinia au fost sustinuti material de personalitati cu mare deschidere spre cultura si cu multa intelegere pentru munca depusa de cei care lucreaza in editura. O gama diversificata de tiparituri a vazut lumina zilei la Editura Musatinia: albumul de pictura dedicat regretatului artist Constantin Barjoveanu; studii de muzica - "Mileniul Trei pe portativ", autor Gheorghe A.M. Ciobanu; studii filosofice - "Constantin Noica in context european", autor Carmen Emanuela Biru; studii monografice - "Monografia satului Cordun", autor Constantin Tudor; monografia Bibliotecii «George Radu Melidon» - autori Dana Vega si Maria Vartolas; publicistica - "Cronica pisalogului", autor Constantin Barjoveanu; "Primii fiori", autor Gheorghe A. M. Ciobanu; "Nelinisti firesti", autor Cecilia Banica Pal; "Nimbul crizantemei" - autor Ion Carnu; "Curcubeu intr-o penita", de Madalina Gavrila; memorii - "Startun, intre temnita si vecie", autor Victor Leahu. De asemenea, Editura Musatinia a realizat si portrete ale unor autori romascani. Printre acestia, Gheorghe A.M. Ciobanu, personalitate emblematica pentru viata culturala si artistica a orasului Roman. Puternica legatura cu pamintul natal, cu locurile copilariei, a fost transpusa literar in prima sa carte "Primii fiori", la Editura Musatinia. Versurile poetei Cecilia Banica Pal, strinse sub emblema "Nelinisti firesti", sint arta si terapie sufleteasca, ea daruind o poezie in care versul capata caracterul unei ample descarcari afective. Personalitate omniprezenta a culturii moldave, poetul Ioan Carnu, unul dintre distinsii colaboratori ai editurii, a scos volumul "Nimbul crizantemei", carte ce insumeaza 101 poeme haiku. Asumarea raspunderii de a prefata unele dintre cartile aparute la Editura Musatinia a fost considerata de profesorul Tudor Ghideanu, de la Universitatea "Al.I. Cuza", un act de daruire a valorilor culturale din urbea noastra. In prezent, la Editura Musatinia se afla in curs de aparitie o lucrare de mare importanta pentru viata culturala a municipiului si a judetului: "O antologie a literaturii nemtene". Lucrarea cuprinde 200 de autori care s-au nascut sau au trait pe meleaguri nemtene si constituie o referinta de suflet pentru orice nemtean care a plecat sau s-a intors acolo unde s-a nascut. Totodata, perspectiva editoriala anunta, cu deplin curaj si inalta responsabilitate, publicarea "Cronicii Romanului", opera datorata marelui episcop de Roman, Melchisedec Stefanescu (secolul al XIX-lea), istoric de mare valoare. Reeditarea de catre Editura Musatinia a editiei princeps (1875) a Cronicii Romanului se bucura de colaborarea cunoscutului filosof Tudor Ghideanu, specialist in istoria filosofiei romanesti. Editura Musatinia isi propune sa editeze si un album omagial dedicat regretatului pictor Victor Stanciu. "Pentru acest proiect speram sa primim sprijin financiar din partea forurilor competente locale si judetene, cit si din partea Ministerului Culturii", a spus Emilia Tutuianu, coordonatorul editurii.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    Liste electorale

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri