Vrei sa scapi de puscarie? Fura cit mai mult!

Se intimpla ceva bizar in Justitia ieseana. In ultimele luni, la completele anticoruptie ale instantelor iesene sentintele par guvernate de legea paradoxului: cu cit prejudiciul este mai mare, cu atit pedeapsa este mai mica. Celor care s-au infruptat binisor din sacul fara fund al banului public le sint rezervate pedepse cu suspendare. Dosare economice cu miza de zeci de miliarde de lei se sparg in instanta precum baloanele de sapun. Doar saptamina trecuta s-au finalizat doua dosare „grele”, cu pedepse de maximum 3 ani cu suspendare. Este vorba de cazul fostului director al „Cerealcom”, Ionel Gradinaru, si al „vedetei” de la Bucium Eogen Sandu. In ambele cazuri, prejudiciile se masurau in miliarde. In schimb, dosarul de luare de mita al fostului director la CET, Ioan Mihai, acuzat ca a luat un Jeep prea ieftin, a fost solutionat la Tribunal cu o pedeapsa de 3 ani, dar cu executare. Am incercat sa aflam, in urma discutiilor cu mai multi reprezentanti ai Justitiei iesene, care este logica din spatele unor astfel de hotariri. Cum se explica modalitatea prin care s-au dat solutii cu atit mai blinde cu cit prejudiciul a fost mai mare sau fapta mai grava?
„Banul circula”
„Raspunsul e simplu: banul circula”, a comentat oarecum amuzat avocatul Alfred Tapliuc. „In astfel de procese sint bani multi la mijloc, dosarele sint complicate. E mai simplu sa ii lasi sa scape cu suspendare. Judecatorului ii vine mai usor sa «greseasca». Am avut in schimb clienti de la tara care au primit pentru un furt banal pedepse in regim de detentie”, a continuat avocatul Alfred Tapliuc, lasind sa se inteleaga ca este vorba de o adevarata practica la nivelul instantelor sa dea pedepse mici la „tunuri” mari. Opinia nu este singulara. Pentru oamenii care vad zi de zi astfel de sentinte ce par sa contrazica logica, ecuatia prejudiciu mare – pedeapsa mica e deja de la sine inteleasa. Chiar si in rindul judecatorilor se ridica intrebari cu privire la modul in care se justifica astfel de hotariri. „Cu alte cuvinte, oameni despre care s-a vorbit atit ca au furat ca in codru din banii statului scapa aproape neatinsi. Cu un cont frumusel in banca, ce ii mai pasa ca are cazierul patat? La o pedeapsa de 3 ani cu suspendare, dupa termenul de incercare de 7 ani are drept sa ceara in instanta reabilitarea. Si atunci are cazierul curat ca lacrima”, a opinat un judecator.
Este mai grav sa furi un porc decit zeci de miliarde de la stat
Un alt raspuns pentru diferenta de „asprime” in solutiile judecatoresti se gaseste in opinia ca este normal ca statul sa fie un soi de vaca de muls. „De regula, judecatorii tin cont si de starea materiala a prejudiciatului. Daca unui taran i s-a furat porcul, singurul mijloc de subzistenta, pentru el acest furt este mai grav decit furtul a citeva miliarde de la stat. In plus, cel care fura de la stat nu are nevoie de atita tenacitate si perseverenta ca sa-si duca fapta la capat”, a incercat un magistrat sa explice modul in care privesc lucrurile o mare parte dintre judecatori. Cu alte cuvinte, cei care au devalizat o societate de stat in citiva ani, cum s-a intimplat in cazurile mentionate, nu au avut nevoie de atit curaj cit este necesar pentru furtul unui porc. Mai mult, faptul ca banii publici nici nu sint atit de bine paziti precum cotetul vecinului nu ar reprezenta decit o bila alba in favoarea lor. Sa fie acestea circumstantele atenuante care fac ca o pedeapsa pe care legea o prevede de la 5 la 15 ani sa scada pina la chiar 3 ani cu suspendare? Nu toti judecatorii vad insa lucrurile la fel. „Parerea mea este ca, odata ce furi de la stat, furi de la mai multi contribuabili. Deci e mult mai grav”, a replicat Diana Micu Cheptene.
„Luarea de mita sau traficul de influenta, infractiuni cu un impact social”
Pentru un neinitiat in drept, diferenta intre un jeep luat mita, pedepsit cu 3 ani de detentie, cum este, in prima instanta, cazul fostului director CET, si case si terenuri luate de la stat, pedepsite cu 3 ani cu suspendare, ca in cazul de prima instanta al lui Eogen Sandu, nu se justifica. „Valoarea prejudiciului este o componenta importanta in stabilirea pedepsei”, confirma judecatorul Aurel Dublea. Aceasta cel putin teoretic. Practic, si 10 milioane de lei pot face diferenta intre libertate si puscarie. Cum s-ar explica astfel faptul ca, pentru 10 milioane de lei primite mita, primarul din Trifesti, Grigore Marcu, a fost condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare? Asta in vreme ce fostul director al Comcereal, Ionel Gradinaru, a scapat cu 3 ani cu suspendare dupa ce s-a retinut un prejudiciu final adus statului de 1,6 miliarde. Ambii au fost trimisi in judecata pentru infractiuni de coruptie, in baza legii 78/2000. „Luarea de mita sau traficul de influenta sint infractiuni cu un impact social foarte mare. Aici nu este atit de important prejudiciul, cit fapta in sine. La urma urmei, inculpatul a luat cit i s-a oferit”, a subliniat Diana Micu Cheptene diferentele de nuanta intre asemenea cazuri. De remarcat aici ca aceeasi pedeapsa pe care a primit-o primarul Marcu a luat-o si fostul deputat Gabriel Bivolaru, dar pentru ca a furat de la o banca de stat circa 2.000 de miliarde lei.
Devalizatorii sint lasati in libertate ca sa aduca banii inapoi
Judecatorii mai spun ca este cu mult mai importanta recuperarea prejudiciului decit ce si cit anume s-a furat. Codul de procedura penala presupunea cindva restituirea prejudiciului ca o conditie esentiala pentru suspendarea pedepsei. De cind acest lucru s-a schimbat, judecatorii trebuie sa faca si putin pe recuperatorii cind acorda pedepsele. „Unii magistrati acorda pedepse cu executare la fond chiar daca stiu ca in apel pedeapsa va fi diminuata. Fac acest lucru doar pentru a le forta mina inculpatilor sa restituie banii. Altii gindesc diferit. Odata trimisi la inchisoare acuzatii, este mai dificila recuperarea banilor, asa ca se prefera lasarea lor in libertate”, a mai aratat Diana Micu Cheptene. O sentinta data chiar ieri de Curtea de Apel pare insa sa infirme ipoteza. Fostele directoare a „Cerealcom”, Zinica Coman si Anisia Jucan, au ramas in apel cu pedepse de 1 an cu suspendare, dar au scapat de plata unor despagubiri de 3,8 miliarde lei catre stat.
Legile par sa favorizeze „tunurile”
Unii judecatori sint insa de parere ca marii autori de „tunuri” au parte de protectie la un nivel mult mai inalt. Legile sint excesiv de permisive cind e vorba de furt din banii publici. Cu noua lege a evaziunii fiscale in mina, judecatorul Aurel Dublea de la sectia Penala a Curtii de Apel a tinut sa arate ca parlamentarii voteaza legi intocmite parca pentru ei. „Daca o persoana acuzata de evaziune fiscala restituie prejudiciul pina la primul termen de judecata, el scapa doar cu o sanctiune administrativa. Cind prejudiciul e intre 50 si 100 de mii de euro, poti scapa, potrivit acestei legi, doar cu amenda. Daca s-au depasit 100 de mii de euro, legea prevede reducerea la jumatate a pedepsei”, s-a mirat Aurel Dublea. Cum ar putea, in aceste conditii, sa ne mire faptul ca la Iasi se dau pedepse cu suspendare pentru infractiuni pentru care legea prevede intre 5 si 15 ani de inchisoare?
Citeva cazuri revoltatoare
Cazul „Cerealcom”- Fostele directoare Zinica Coman si Anisia Jucan au fost condamnate la Tribunal, in iunie 2005, pentru falimentarea societatii de stat „Cerealcom”. Desi la un moment dat au fost acuzate de subminarea economiei nationale, cele doua au scapat cu pedepse de cite 1 an cu suspendare. Expertii contabili stabilisera ca ele se faceau vinovate de un prejudiciu de 50 de miliarde lei. In plus, au scapat si de o datorie de 3,8 miliarde lei catre stat.
Cazul DADJ – Dosarul „jafului de la DADJ” (Directia de Administrare a Drumurilor Judetene) a fost finalizat in decembrie 2005. 16 persoane au fost achitate, iar alte 13 au primit pedepse cu suspendare care adunate nu depasesc 10 luni. Acuzatiile erau de fals, delapidare si inselaciune. Prejudiciul in acest dosar a fost calculat la 1,4 miliarde lei la nivelul anului 1999.
Dosarul „Bucium” – Fostul Director al „Agroindustriala Bucium”, Eogen Sandu, a fost condamnat saptamina trecuta la 3 ani cu suspendare in ceea ce presa a numit „Un jaf cum nu a mai vazut Iasul”. El a fost acuzat ca a cumparat de la societatea pe care o conducea o casa si mai multe terenuri la preturi mult subevaluate in Bucium, o zona rezidentiala a Iasului. In mod similar, a vindut cantina societatii, restaurantul „Perla”, alte anexe si un castel la preturi ridicol de mici.
Cazul „Comcereal” – Tot saptamina trecuta, patru persoane din fosta conducere „Comcereal” au primit pedepse intre 1 an si 8 luni si 3 ani, cu suspendare, pentru gestiune frauduloasa. Potrivit procurorilor financiari, „groparul Comcereal”, Ionel Gradinaru, a adus statului un prejudiciu de 64 miliarde lei la nivelul anului 2004. Ulterior, procurorii anticoruptie au retinut in contul lui un prejudiciu de 1,6 miliarde lei.