Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cronologia relatiilor FMI cu Guvernul Romaniei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Nicolae Ceausescu a reusit sa obtina de la FMI un credit de 1,5 miliarde de dolari acordat in trei transe.
    1987
    Politica regimului comunist a dus la o serie de neintelegeri cu FMI. S-a ajuns astfel la renuntarea de catre Romania la ultima transa de imprumut si odata cu asta, practic, la inghetarea relatiilor dintre cele doua parti.
    1990
    23 iunie Pentru prima data dupa trei ani au fost reluate relatiile cu Fondul Monetar International.
    1992
    31 ianuarie - 02 februarie La Davos (Elvetia) a avut loc reuniunea anuala a Forumului Economic Mondial. La sesiunea speciala a reuniunii, avand ca tema "Stabilitatea in sud-estul Europei - o preconditie a bunastarii Europei", a participat, ca invitat de onoare, Ion Iliescu, presedintele Romaniei, alaturi de Jeleo Jelev, presedintele Bulgariei, si Constantin Mitsotakis, primul-ministru al Greciei. La dezbaterile generale ale forumului privind starea si perspectivele economiei mondiale a participat, din partea Romaniei, ca invitat special, Adrian Nastase, ministrul afacerilor externe.
    04 februarie Delegatia Fondului Monetar International, condusa de Mohsin Khan, aflata in Romania intr-o misiune exploratorie, s-a intalnit la Palatul Victoria cu primul ministru al Romaniei, Theodor Stolojan. Scopul vizitei a fost evaluarea efectelor declansarii actiunii de compensare globala in economie si pregatirea conditiilor pentru un acord stand-by.
    11 februarie Delegatia Fondului Monetar International, condusa Mohsin Khan, a prezentat presedintelui Ion Iliescu, cu ocazia primirii la Palatul Cotroceni, o serie de concluzii ale misiunii ei in Romania. Discutiile s-au axat in mod deosebit pe efectul pe care il are compensarea globala a platilor in economie, impactul asupra masei monetare, masurile pentru a evita un pericol inflationist in urma expansiunii masei monetare. La sfirsitul intrevederii, Mohsin Khan a declarat ca "acordarea ajutorului pentru Romania se afla intr-o faza premergatoare". "Finantarea externa, care a fost promisa Romaniei de alte institutii si guverne a fost intarziata", a mai aratat seful misiunii FMI, exprimindu-si apoi speranta ca "acesti bani sa vina in cursul acestui an si probleme de acest gen sa nu mai apara".
    26 februarie Senatul Romaniei a aprobat proiectul de Lege privind cota de participare a Romaniei la Fondul Monetar International si modificarea Statutului FMI. Prin acest document, cota de participare a Romaniei la FMI s-a majorat de la 523,4 milioane DST (drepturi speciale de tragere), la 754,1 milioane DST.
    26 martie Presedintele Camerei Deputatilor, Dan Martian, impreuna cu Ioan Bogdan, presedintele Comisiei pentru Buget si finante a forului legislativ, au primit o misiune a Fondului Monetar International, condusa de Mohsin Khan. Au fost abordate probleme referitoare la evolutia procesului de tranzitie a Romaniei spre economia de piata si, in acest context, stadiul relatiilor dintre tara noastra si FMI, precum si necesitatea dezvoltarii lor in vederea continuarii si adancirii cursului reformei economice.
    29 mai Fondul Monetar International a acordat Romaniei un credit de 430 milioane de dolari pe o perioada de 10 luni de la data aprobarii.
    23 iunie Pentru realizarea programului de reforma economica pe anul 1992, Senatul a validat proiectul de Lege privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by acordat Romaniei de catre Fondul Monetar International.
    01 iulie Raporturile dintre FMI si Romania, perspectivele relatiilor economice dintre acest organism si tara noastra au fost analizate cu prilejul unei scurte intrevederi la Palatul Cotroceni, intre presedintele Romaniei, Ion Iliescu, si Eduard Maciojewski, reprezentantul FMI la Bucuresti.
    1993
    Negocierile privind un imprumut au esuat, dupa ce partea romana a respins conditiile FMI privind stabilirea dobanzilor real pozitive, liberalizarea pietei valutare, reducerea deficitului bugetar, eliminarea subventiilor cu efect inflationist si reducerea blocajului financiar.
    1994
    12 ianuarie Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a luat in discutie problema Memorandumului incheiat de Guvern cu FMI.
    23 februarie A sosit in Bucuresti Maxwell Watson, negociatorul-sef al FMI in relatia cu Romania. Surse oficiale din BNR au declarat ca vizita este de natura pur tehnica si se inscrie in programul de relatii prevazut in Memorandumul incheiat de Guvernul roman cu FMI.
    25 martie Delegatia FMI condusa de Maxwell Watson si-a incheiat misiunea in Romania
    18 mai Joshua Green, reprezentantul FMI pentru Romania, s-a aflat la Brasov pentru consultari cu reprezentanti ai Prefecturii, Consiliului Judetean si Primariei Brasov, ai Camerei de Comert, ai bancilor de stat si private, ai sindicatelor, ai principalilor agenti economici cu capital de stat si privat, ai mass-media.
    03 august Reprezentantul FMI in Romania a salutat progresele realizate de Romania in restructurarea sistemului de schimb valutar. "Salutam inaugurarea, la data de 1 august, a pietei valutare interbancare. Este o mare realizare pentru Romania", a declarat Greene.
    In urma cu o zi a fost lansat sistemul de schimb valutar denumit fully-fledged, care a inlocuit vechiul sistem bazat pe licitatii interbancare zilnice, realizate de Banca Nationala.
    septembrie George Mucibabici, directorul Directiei de Credit si Operatiuni de Piata din cadrul BNR, a plecat la Washington pentru a-si prelua noul post de reprezentant al Romaniei pe linga FMI, inlocuind-o in aceasta functie pe Lia Tase.
    19-20 octombrie Directorul general al FMI, Michel Camdessus, a sosit in Romania.
    10 noiembrie "Romania a devenit din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini", a afirmat Maxwell Watson, responsabil al FMI pentru Romania, in timpul intrevederii cu Adrian Nastase, presedinte al Camerei Deputatilor. Oficialul FMI a remarcat insa ca "raporturile dintre Romania si Fond sint ingreunate de lipsa de transparenta a bugetului".
    1995
    23 februarie O delegatie operativa a Fondului Monetar International (FMI) si oficiali ai BNR au inceput analizarea datelor inregistrate in sistemul monetar romanesc la sfirsitul anului 1994 si verificarea criteriilor de performanta asumate anterior de autoritatile romane. Expertii FMI urmau sa pregateasca un raport pentru Maxwell Watson, negociatorul principal al FMI in relatia cu Romania. Rezultatele misiunii FMI conduse de Maxwell Watson vor sta la baza acordarii celei de-a patra transe a imprumutului stand-by in valoare de 26,6 milioane dolari si a unui imprumut FTS (facilitati de transformare sistemica) in valoare de 188 milioane DST (263,4 milioane dolari).
    01 martie Directorul Directiei de Politica Monetara a BNR, Eugen Radulescu, a afirmat ca autoritatile romane nu au indeplinit criteriile de performanta asumate de FMI. "Criteriile cantitative asumate au fost indeplinite - unele chiar depasite, cum ar fi rezerva valutara - dar nu au fost indeplinite criteriile structurale, cum ar fi aprobarea Legii falimentului si infiintarea Bursei de Valori", a declarat acesta. Acordarea unui nou credit de catre FMI Romaniei este conditionata de indeplinirea tuturor criteriilor, atat cantitative, cat si structurale, precum si de incheierea negocierilor cu Banca Mondiala privind imprumutul FESAL in valoare de 250 milioane dolari, a precizat oficialul BNR.
    17 mai Maxwell Watson, negociatorul principal al FMI in relatia cu Romania, a sosit la Bucuresti pentru a discuta cu autoritatile romane situatia acordului de imprumut stand-by. La 29 mai, Guvernul Romaniei nu ajunsese inca la un acord final cu delegatia FMI.
    26 iunie Joshua Green, reprezentantul Fondului Monetar International in Romania, a evidentiat necesitatea unei reforme structurale de amploare in economia romaneasca, fara de care stabilizarea macroeconomica va ramine "fragila", iar finantarea din partea institutiilor creditoare internationale nu va putea continua. Restructurarea intreprinderilor cheie, a bancilor cu capital majoritar de stat, a regiilor-mamut, deschiderea Bursei de Valori si stimularea sectorului particular trebuie sa constituie principalele obiective ale reformei din Romania, a declarat Green, in cadrul simpozionului "Oportunitati de afaceri in Romania", organizat de fundatia nonguvernamentala EUROFORUM, afiliata la Institutul Canadian si la Institutul Economic Amercian. Reprezentantul FMI a nominalizat, ca rezultate pozitive ale politicii monetare "restrictive si prudente" promovate de autoritatile romane in ultimele luni, reducerea inflatiei, cresterea rezervelor valutare ale tarii si stabilizarea monedei nationale.
    03 iulie Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a plecat la Washington pentru negocieri cu reprezentantii Fondului Monetar International in vederea derularii acordului de imprumut stand-by incheiat cu FMI. Surse oficiale au precizat ca Mugur Isarescu va purta negocieri finale cu FMI in privinta parametrilor economici si financiari care trebuie indepliniti de autoritatile romane, pentru derularea in continuare a acordului stand-by, care implica acordarea unei noi transe de imprumut de peste 250 milioane dolari.
    25 iulie Noul reprezentant rezident al FMI in Romania, John Hill, si-a preluat oficial mandatul.
    22 decembrie Fondul Monetar International a aprobat suplimentarea cu 280 de milioane de dolari a unui imprumut in valoare initiala de 700 milioane de dolari pentru Romania, destinat sprijinirii actiunilor guvernului de reducere a inflatiei si de micsorare a deficitului contului curent. Imprumutul a fost acordat dupa mai multe luni de negocieri dificile intre delegatia romana si FMI.
    1996
    21 martie FMI a amanat eliberarea transei de 70 de milioane de dolari din imprumutul stand-by acordat Romaniei pana la rezolvarea problemelor aparute pe piata interbancara :
    - existenta unui volum minim al tranzactiilor pe piata interbancara
    - respectarea unei diferente procentuale maxime intre cursurile practicate pe piata interbancara si cele ale caselor de schimb valutar.
    05 decembrie In urma discutiilor dintre Poul Thomsen si guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, s-a stabilit ca Guvernul roman va incheia un nou Memorandum cu FMI la inceputul anului 1997, iar acordul de imprumut stabilt cu Cabinetul Vacaroiu nu va mai fi renegociat.
    20 decembrie Sosit in vizita in Romania, directorul general al FMI, Michel Camdessus, a declarat ca Fondul Monetar International va sprijini Guvernul Roman in actiunile "curajoase" pe care vrea sa le inteprinda. Primul-ministru Victor Ciorbea a afirmat ca Executivul s-a angajat sa respecte toate prevederile viitorului acord de imprumut cu FMI, urmind sa fie adoptate "toate masurile din acord, chiar si cele dureroase, pentru a nu pierde acest tren istoric".
    1997
    18 ianuarie Guvernul a stabilit echipele tehnice si politice de negociere cu reprezentantii Fondului Monetar International (FMI). Comitetul ministerial insarcinat cu luarea deciziilor de politica economica a fost condus de premierul Victor Ciorbea. Din grupul de negociatori au facut parte guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, un consilier al primului-ministru, secretari de stat si specialisti din ministerele Finantelor, al Reformei, Industriei si Comertului, Muncii si Protectiei Sociale, Agriculturii si Alimentatiei, Cercetarii, precum si ai Comisiei Nationale pentru Statistica, Agentiei de Restructurare, Fondului Proprietatii de Stat (FPS) si Departamentul Informatiilor Publice al Guvernului.
    21 ianuarie Poul Thomsen, negociatorul principal al Fondului Monetar International in relatia cu Romania, a sosit la Bucuresti pentru a discuta cu autoritatile Romane in privinta realizarii unui program economic pe baza caruia s-ar putea incheia un nou acord de imprumut. Poul Thomsen a afirmat ca institutia pe care o reprezinta va sustine programul de reforma in masura in care acesta va reflecta abordarea realista de care a dat dovada noul guvern in evaluarea situatiei economice actuale din Romania.
    13 februarie Presedintele Senatului, Petre Roman, a declarat, dupa intilnirea cu ceilalti lideri ai coalitiei guvernamentale, cu prim-ministrul Victor Ciorbea si cu presedintele Emil Constantinescu, ca acordul guvernului cu FMI si Banca Mondiala este "practic" finalizat.
    16 februarie Guvernul a aprobat Memorandumul privind politica economica, document agreat de Fondul Monetar International. Programul economic cuprindea cresterea preturilor la combustibili, energie electrica, transport, telecomunicatii, precum si liberalizarea pietei valutare. Principala componenta a programului era reforma la nivelul intreprinderilor: inchiderea intreprinderilor puternic energofage, subventionate mascat prin cursul de schimb si pretul energiei. Somajul era estimat sa creasca de la 6,3% la 8%, iar puterea de cumparare sa se reduca substantial.
    17 februarie Negociatorul-sef al FMI pentru Romania, Poul Thomsen, a apreciat ca programul economic al Guvernului este consistent, cu mari sanse de reusita, iar masurile de protectie sociala sunt "credibile". Poul Thomsen s-a intilnit, la Palatul Cotroceni, cu presedintele Emil Constantinescu.
    09 aprilie Scrisoarea de intentie intre Fondul Monetar International si Guvernul Romaniei a fost semnata la Palatul Victoria de catre ministrul Finantelor, Mircea Ciumara, si de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in prezenta premierului Victor Ciorbea si a negociatorului principal al FMI, Poul Thomsen.
    19 aprilie Premierul Victor Ciorbea a informat Executivul ca ultima monitorizare a angajamentelor asumate de partea romana fata de FMI s-a incheiat cu concluzia ca toate conditiile sunt indeplinite pentru incheierea acordurilor cu acest organism.
    22 aprilie Consiliul Directorilor Executivi ai Fondului Monetar International a aprobat un nou aranjament stand-by pentru Romania, cu o durata de 13 luni, in valoare de 301,5 milioane DST (aproximativ 430 milioane dolari SUA). Prima transa a acestei facilitati, in valoare de 60,3 milioane Drepturi Speciale de Tragere - DST (aproximativ 86,2 milioane dolari SUA), a fost disponibila imediat. Aranjamentul prevedea alte patru transe trimestriale in valoare de 60,3 milioane DST fiecare, conditionate de indeplinirea unor criterii de performanta si de rezultatul examinarii politicii valutare. S-a stabilit ca vor avea loc doua analize extensive ale programului, prima analiza fiind programata a se incheia la 15 august 1997, iar cea de-a doua la 15 februarie 1998.
    20 iunie Premierul Victor Ciorbea a primit acceptul Fondului Monetar International de a majora plafonul de indatorare a Romaniei, in vederea realizarii unor investitii in agricultura, industrie, in domeniul forestier si al infrastructurii. Necesitatea majorarii plafonului se impunea datorita sumei insuficiente, disponibila in momentul respectiv (400 milioane de dolari), pentru acordarea de garantii guvernamentale unor investitii.
    23 iulie Poul Thomsen s-a intilnit cu premierul Victor Ciorbea, ministrii de stat Ulm Spineanu, Mircea Ciumara, Calin Popescu Tariceanu, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si cu presedintele FPS, Sorin Dimitriu. Thomsen a declarat, la sfirsitul intrevederii, ca au fost abordate probleme privind restructurarea, programul de reforma, politica monetara si fiscala, programul pentru cea de-a doua jumatate a anului, inclusiv programul de lucru pentru perioada in care echipa FMI a fost prezenta in Romania.
    30 iulie Negociatorul-sef al FMI pentru Romania s-a intilnit cu Cabinetul Ciorbea, pentru a analiza ultima varianta a bugetului rectificat. Mircea Ciumara, ministrul Finantelor, a declarat ca, in urma rectificarii bugetului, deficitul bugetar va ramane la nivelul stabilit, respectiv de 4,5 % din PIB.
    06 august Victor Ciorbea a calificat drept favorabile discutiile avute cu Poul Thomsen. Ciorbea a spus ca negocierile Fondului Monetar International cu Guvernul au fost incheiate, urmind sa fie stabilite aspecte de politica monetara si fiscala cu BNR. Au fost stabilite forma finala a bugetului rectificat, precum si modificarile Memorandumului cu FMI. Pemierul Victor Ciorbea a declarat ca in urma modificarii Memorandumului cu FMI s-a prevazut ca nivelul inflatiei sa fie de 1-2% pina la sfarsitul anului 1997, fata de 2-3% cat s-a estimat initial.
    12 septembrie Fondul Monetar International a convenit asupra eliberarii unui imprumut in valoare de 82 de milioane de dolari, suma reprezentind cea de-a doua transa de imprumut a acordului stand-by in valoare de 410 milioane de dolari. Principalele conditii impuse de FMI pentru eliberarea celei de-a doua transe de imprumut au fost revizuirea bugetului pe 1997, privatizarea si restructurarea intreprinderilor ineficiente.
    04 decembrie Premierul Victor Ciorbea a declarat ca noua echipa guvernamentala, formata in urma remanierii, va incerca sa renegocieze cu FMI un alt acord, valabil pentru urmatorii trei ani, in locul acordurilor anuale.
    08 decembrie Mircea Ciumara, noul ministru al Industriei si Comertului si Poul Thomsen, aflat intr-o vizita de informare in Romania, au discutat despre continuarea procesului de restructurare a regiilor si implicatiile restructurarii asupra bugetului.
    1998
    ianuarie - Misiunea FMI si-a amanat vizita in Romania din cauza crizei politice existente pe plan intern. Delegatia FMI ar fi trebuit sa inceapa a doua analiza a acordului stand-by si sa stabileasca evolutia principalilor indicatori macroeconomici.
    03 februarie O misiune a Fondului Monetar International a sosit in Romania, pentru a incepe discutiile cu autoritatile romane asupra celei de-a doua analize a aranjamentului stand-by. John Hill, reprezentantul FMI in Romania, a declarat ca discutiile misiunii se vor concentra in principal asupra programului macroeconomic pentru 1998 al autoritatilor romane, inclusiv asupra bugetului pentru acest an si a programului de reforme structurale. Dupa cea de-a doua analiza, FMI urma sa acorde cea de-a treia transa a imprumutului.
    10 februarie Poul Thomsen, seful negociator al FMI pentru Romania, a avut o prima intilnire cu membrii Cabinetului Ciorbea. La intrevedere au participat alaturi de primul-ministru Ciorbea, ministrul Finantelor, Daniel Daianu, ministrul Reformei, Ilie Serbanescu, ministrul Privatizarii, Valentin Ionescu, ministrul Industriilor si Comertului, Mircea Ciumara. Victor Ciorbea a declarat ca discutia a fost dedicata prezentarii programului economico-social pentru 1998.
    18 februarie A avut loc o noua runda de convorbiri intre Poul Thomsen, negociatorul-sef al FMI pentru Romania si ministrii Cabinetului Ciorbea. Atit Thomsen, cat si reprezentantii Guvernului (Daniel Daianu, Ilie Serbanescu, Valentin Lazea) au refuzat sa faca declaratii, pe motiv ca orice comentariu ar fi inoportun pana la finalizarea negocierilor. Surse guvernamentale au afirmat ca Thomsen s-a aratat neincrezator in sumele prezentate de Guvern drept posibil de obtinut in urma procesului de privatizare.
    19 februarie Cabinetul Ciorbea a discutat mandatul ce va fi acordat echipei guvernamentale pentru finalizarea discutiilor cu FMI si semnarea unui aide-memoire la Memorandumului semnat deja cu FMI. Surse guvernamentale au afirmat ca discutiile cu FMI sunt ingreunate de modul de constructie a bugetului pe anul 1998. Propunerea ministrului Finantelor, Daniel Daianu, privind introducerea taxei de solidaritate nu a fost agreata de Poul Thomsen. Thomsen a avansat propunerea majorarii TVA, care a fost refuzata de Guvern pe motiv ca au existat reactii potrivnice la prima majorare a TVA, de la 18% la 22%
    20 februarie Premierul Victor Ciorbea a declarat ca Guvernul roman va semna doua aide-memoire-uri la memorandumul cu Fondul Monetar International. Premierul a explicat ca ambele documente vor cuprinde, fiecare in parte, elemente esentiale privind politicile fiscale, financiare si monetare si, respectiv, reformele structurale. Ministrul Muncii si Protectiei Sociale, Alexandru Athanasiu a declarat ca Guvernul va trebui sa stabileasca termene mai restranse pentru realizarea obiectivelor din acordul stand-by.
    22 februarie Fondul Monetar International a decis amanarea pentru luna martie sau aprilie (in functie de evolutia reformei) a celei de-a treia transe pentru Romania, in valoare de 86 milioane de dolari. Victor Ciorbea a declarat dupa sedinta de guvern ca "aceste fonduri vor fi acordate cu siguranta". El a subliniat: "evident ca va fi eliberata transa a treia si ma bazez pe negocierile de pana acum cu delegatia FMI si pe reforma structurala convenita in luna ianuarie cu Banca Mondiala si pe cele doua aide-memoire-uri pe care le vom incheia cu FMI". Victor Ciorbea a spus ca masurile care se vor lua vor fi dure.
    27 februarie Eugen Serbanescu, purtatorul de cuvant al Guvernului, a declarat ca "nu s-a semnat nici un aide-memoire cu FMI, dar ca, exista un document in care sunt cuprinse concluziile negocierilor cu FMI". Initial, premierul Victor Ciorbea anunta ca la finalul discutiilor vor fi semnate doua aide-memoire-uri care vor stabili masurile privind politicile fiscale, monetare si financiare, si reformele structurale. Echipa de negociatori ai FMI a plecat la Washington, dupa aproximativ doua saptamani de discutii cu autoritatile de la Bucuresti, asteptand ca Guvernul roman sa finalizeze bugetul si sa faca pasi importanti in accelerarea reformelor structurale.
    28 februarie Radu Berceanu, vicepresedinte al PD, a declarat, dupa reuniunea Consiliului Politic al Coalitiei, ca "Romania merita un tratament mai bun din partea FMI, chiar si in actuala situatie". El este de parere ca atitudinea FMI dovedeste neincredere in actualul guvern, avand in vedere ca masurile stabilite cu FMI in 1997 nu au fost realizate. Ministrii Cabinetului Ciorbea considera ca nesemnarea celor doua aide-memoire-uri cu FMI si neacordarea celei de-a treia transe nu reprezinta un esec sau un impas in negocierile cu FMI, ci doar o amanare.
    02 martie John Hill, reprezentantul permanent al FMI la Bucuresti, sustine ca misiunea FMI nu a ajuns la vreun acord cu autoritatile romane privind o noua rata a inflatiei prognozata pentru acest an. "FMI nu este de acord cu o inflatie tinta de 45%. Noi credem ca o inflatie de 37% este un obiectiv rezonabil", a declarat John Hill. Desi mentioneaza ca o rata de 37% a inflatiei este o "tinta ambitioasa", reprezentantul FMI apreciaza ca in felul acesta se va recastiga controlul asupra evolutiei inflatiei.
    24 martie Guvernul a convenit notificarea oficiala de catre guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, si ministrul Finantelor, Daniel Daianu, a unei scrisori ce va fi transmisa Fondului Monetar International prin care Romania accepta prevederile articolului opt din Memorandumul FMI privind convertibilitatea de cont curent a monedei nationale a Romaniei.
    29 martie A avut loc la Bucuresti reuniunea anuala a grupului celor 12 tari din care face parte si Romania. La reuniunea de la Bucuresti au fost prezenti Onno de Beaufort Wijnholds, director executiv la FMI si Pieter Stek, director executiv la Banca Mondiala. Au participat, totodata, ca invitati de onoare, Michael C. Deppler, directorul departamentului Europa din cadrul FMI si Lajos Bokros, director in cadrul Bancii Mondiale. Michael Deppler s-a intalnit cu premierul Victor Ciorbea cu care a discutat aspecte legate de evolutia reformelor economice in Romania si a relatiilor dintre Romania si FMI.
    17 aprilie Presedintele FPS Sorin Dimitriu a prezentat prioritatile Ministerului Privatizarii. In linii mari, acestea erau urmatoarele:
    - modificarea cadrului legislativ; in primul rand va fi clarificata problema procentului de 60%, care trebuie returnat, fara exceptii, investitorilor care au cumparat caiete de sarcini si au depus oferte conform legislatiei.
    - de la 1 iunie, privatizarea societatilor comerciale mici si mijlocii se va efectua prin intermediul filialelor FPS. "In acest moment, legea nu obliga filialele la asa ceva si exista, normal, si teama. Prin lege vom delega filialele sa faca privatizarea, iar pentru instruirea personalului avem contracte cu institutii de finantare".
    - Agentia Romana de Dezvoltare va fi reinfiintata, in subordinea prim-ministrului. "Desfiintarea ARD a fost o eroare, fiecare stat are o astfel de agentie care trebuie sa atraga investitori in intreaga economie, nu numai in privatizare", aprecia Dimitriu.
    - restructurarea celor trei sectoare va fi o prioritate a Cabinetului Radu Vasile. "Disponibilizarile de personal fara masuri in plan tehnologic nu reprezinta o restructurare reala. Societatile din energetica, siderurgie si petrochimie vor fi prezentate in strainatate, pentru aceasta urmind ca de la 1 mai sa redeschidem centrele de afaceri de la Milano, Madrid si Barcelona. Vom verifica si modul in care conducerile societatilor au gestionat patrimoniul acestora, fiind cunoscut faptul ca de multe ori acesta a fost viciat de calitatea managementului", a adaugat ministrul Privatizarii.
    - va fi finalizat cadrul legislativ necesar pentru preluarea societatilor comerciale sau nationale din energie de catre FPS.
    - Legea privatizarii va suferi modificari de ordin tehnic, urmand sa fie introduse metode noi de privatizare, iar pretul de vanzare va fi determinat exclusiv in urma raportului cerere-oferta. In prezent, pretul de vanzare al societatilor reprezinta, conform legii 44/98, cotatia medie din ultimele 30 de zile pe piata bursiera. "Bursa din Romania nu exprima pretul real al societatilor", spune Sorin Dimitriu.
    - pentru consolidarea pietei bursiere, FPS va vinde in 1998, pachetele minoritare detinute la circa 300 de societati comerciale, iar active ale societatilor comerciale vor fi vandute prin bursele de marfuri.
    - proiectul de buget va trebui revazut, din punctul de vedere a incasarilor din privatizare. "Nerealizarile din primele patru luni ale anului, precum si faptul ca in 1998 vor fi privatizate societati comerciale cu probleme economice, financiare si de piata, pentru care nu se vor obtine preturi foarte bune, duc la reconsiderarea sumelor ce vor proveni din privatizare", a continuat Sorin Dimitriu.
    26 aprilie Negociatorul-sef al FMI pentru Romania, Poul Thomsen, a sosit la Bucuresti. Scopul vizitei sale a fost acela de a cunoaste noul guvern roman. Thomsen a precizat ca, deocamdata, nu are alte comentarii de facut.
    28 aprilie Negociatorul-sef al FMI pentru Romania, Poul Thomsen, s-a intalnit cu Radu Berceanu, ministrul Industriei si Comertului. Berceanu a declarat ca nu a fost vorba de o negociere cu FMI sau de acordarea unei noi transe de imprumut.
    29 aprilie Ministrul Privatizarii, Sorin Dimitriu, i-a prezentat negociatorului-sef pentru Romania al FMI, Poul Thomsen, strategiile si politicile de privatizare ale ministerului.
    17 iunie A avut loc o noua runda de negocieri intre guvernul roman si FMI. Discutiile dintre guvern si FMI au inceput pe fondul unei situatii economice a Romaniei nu tocmai favorabile, chiar daca scaderea ratei inflatiei si evolutia extrem de stabila a cursului de schimb ar putea indica contrariul. Pe langa aceasta, scaderea ratingului a facut ca Romania sa se confrunte si cu un grad de risc mult mai ridicat pe pietele internationale de capital, imprumuturile externe devenind mai scumpe. Scopul misiunii FMI era acela de a realiza analiza anuala a Romaniei, pe baza articolului IV din statul FMI si de a incepe discutiile privind programul economic al Guvernului pe acest an si pe 1999. Premierul Radu Vasile i-a desemnat ca negociatori sefi pentru coordonarea discutiilor cu FMI pe ministrul Finantelor, Daniel Daianu si pe guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
    20 iunie Prima intilnire cu misiunea FMI a fost "cordiala" si a avut ca scop stabilirea cadrului de desfasurare a discutiilor si a modului de colectare a datelor economice, a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Guvernatorul BNR a declarat ca este "prematur" sa anticipeze data incheierii noului acord, din cauza ca sunt multe chestiuni "nemonetare" in discutie.
    26 iunie Misiunea FMI, prezenta in Romania, a reclamat "ineficienta si insuficienta reformei insititutionale", ceea ce explica calificativul "nesatisfacator" pentru programele demarate de Fond in aceasta tara. Thomsen a sustinut ca marile pierderi ale ecomomiei romanesti se inregistreaza in sectorul economic de stat. In opinia sa, principala problema a Romaniei este reducerea deficitelor si situatiei intreprinderilor de stat. Thomsen a declarat ca nu se amesteca in programul de guvernare si ca FMI urmareste doar modul in care Guvernul de la Bucuresti realizeaza reforma in Romania. Misiunea FMI va reveni in Romania in momentul in care vor putea fi facute aprecieri asupra programului de reforma. Data nu a fost inca fixata.
    01 iulie Premierul Radu Vasile a fost de acord ca, pina la discutiile din toamna privind un nou acord cu FMI, sa fie puse in practica elementele unor masuri ce au un termen mai indepartat in programul de guvernare, cum ar fi privatizarea BancPost si Bancii Romane de Dezvoltare, precum si privatizarea a unor societati comerciale.
    02 iulie Misiunea FMI si-a exprimat ingrijorarea asupra politicii fiscale a autoritatilor romane, apreciind ca deficitul bugetar s-ar putea majora substantial, daca nu se vor lua masuri de crestere a veniturilor si de reducere a cheltuielilor bugetare. "Deficitul bugetar ar putea creste substantial in absenta unor masuri de sporire a veniturilor si a unor economii de cheltuieli, comparativ cu cele aprobate recent in buget", se mentiona intr-o declaratie de presa a reprezentantului FMI in Romania, John Hill, emisa dupa vizita misiunii FMI, care avut loc in perioada 15 iunie-2 iulie.
    13 august Executivul a aprobat o ordonanta privind acceptarea de catre Romania a proiectului celui de-al 4-lea Amendament la Statutul Fondului Monetar International, privind alocarea speciala unica de drepturi speciale de tragere (DST). Prin aceasta alocare speciala unica de drepturi speciale de tragere, Romania va primi 145,15 milioane DST.
    01 septembrie Negociatorul-sef al FMI in relatia cu Romania, Poul Thomsen, a sosit la Bucuresti pentru o vizita de trei zile. "Este o intilnire tehnica, privind situatia bugetului", a spus Thomsen.
    02 septembrie In cadrul discutiilor avute cu ministrul Finantelor, Poul Thomsen a afirmat: "Rectificarea bugetului este absolut necesara, dar fara unele masuri aditionale, precum instituirea unor taxe, este nerealist sa credem ca deficitul bugetar poate fi redus". El a apreciat ca deficitul balantei externe (de plati) a atins "un nivel ridicat, istoric, si asta creeaza o mare presiune asupra politicii monetare. Guvernul trebuie sa ia masuri severe pentru a preveni agravarea acestui deficit". Reprezentantul FMI a atras atentia asupra faptului ca, in conditiile crizei din Rusia si Asia, deficitul bugetar trebuie bine controlat.
    30 septembrie Vizita delegatiei FMI in Romania a fost convenita pentru finalul lunii octombrie, a declarat ministrul Finantelor, Traian Decebal Remes.
    01 octombrie Premierul Radu Vasile a plecat la Washington pentru a participa la reniunea anuala a Fondului Monetar International. Premierul a fost insotit de Mugur Isarescu, guvernatorul BNR si de Traian Decebal Remes, ministrul Finantelor.
    04 octombrie Premierul Radu Vasile a declarat, dupa intilnirea cu directorul general al FMI Michel Camdessus, ca Fondul si-a aratat disponibilitatea sa sustina in continuare efectiv Romania, mai ales in domeniul balantei de plati, al deficitului bugetar si al platilor serviciului datoriei externe al caror varf se atinge in 1999. Discutiile privind incheierea unui nou acord de imprumut stand-by intre FMI si Romania se vor relua dupa 25 octombrie, odata cu sosirea la Bucuresti a negociatorilor FMI. Radu Vasile estima ca exista sanse mari, "de 60-65%", ca sa se incheie un nou aranjament stand-by". Premierul a mentionat ca, din discutiile cu reprezentantii FMI si ai Bancii Mondiale, a reiesit necesitatea rezolvarii imediate a trei probleme, respectiv restructurarea Bancorex, monitorizarea intreprinderilor cu pierderi si indeplinirea conditiilor din programul ASAL privind agricultura. Pe de alta parte, Fondul Monetar International, administratia americana si reprezentantii Bancii Mondiale si-au exprimat nemultumirile in privinta ritmului lent al privatizarii, precum si al modului netransparent si confuz in care se desfasoara procesul de privatizare. Premierul a spus ca principala problema este institutia in sine (n.r. FPS), "unde exista intr-adevar un blocaj clar, care a devenit calul de bataie al tuturor criticilor si interventiilor strainilor".
    06 octombrie Seful Executivului roman a cerut organismelor financiare internationale sa sprijine in continuare tara noastra, pe o perioada de trei-sase luni, pentru a preveni extinderea in Romania a crizei financiare mondiale. Directorii FMI au subliniat ca Fondul este gata sa sprijine Romania, dar au reiterat ca un astfel de suport va presupune formularea unor planuri concrete pentru indeplinirea obiectivelor reformei structurale si mobilizarea vointei politice necesare pentru aplicarea acestor planuri. Consiliul Director al Fondului Monetar International a incheiat, la 15 septembrie, consultarile cu Romania, in baza Articolului IV, care prevede analiza anuala a situatiei economice si financiare a tarilor membre ale FMI. Negociatorii FMI au intocmit un raport anual pe baza acestei analize, raport care a fost discutat in Consiliul Director al Fondului. La incheierea discutiilor, directorul general al FMI, ca presedinte al Consiliului Director, a sintetizat opiniile directorilor executivi, iar sinteza a fost transmisa autoritatilor romane.
    01 noiembrie Negociatorul sef al FMI, Poul Thomsen, a sosit la Bucuresti, pentru a continua discutiile cu autoritatile romane asupra programului economic al Guvernului, care ar putea fi sprijinit printr-un nou acord de imprumut stand-by, in situatia in care Romania are neaparat nevoie de acest acord pentru a face fata in 1999 unui serviciu ridicat al datoriei externe. "Intotdeauna sunt optimist", a declarat Thomsen la sosirea pe aeroportul Otopeni, referindu-se la posibilitatea incheierii unui nou acord cu Romania. El a spus ca, mai mult ca sigur, aceasta va fi ultima sa vizita la Bucuresti in calitate de negociator al FMI. Noul negociator in pentru relatia cu Romania, Emanuel Zervoudakis, era asteptat sa soseasca in Romania duminica, 1 noiembrie.
    06 noiembrie Negociatorul sef al Fondului Monetar International in relatia cu Romania, Poul Thomsen, a apreciat drept "important" faptul ca in proiectul de buget pe 1999 Guvernul de la Bucuresti isi propune reducerea deficitului fiscal, lucru "esential" pentru diminuarea presiunilor asupra balantei de plati. Thomsen a mai spus ca proiectul de buget este bazat pe "un bun echilibru" intre cheltuieli si venituri. Discutiile cu misiunea FMI se vor relua la inceputul lunii ianuarie, iar in cazul in care se va ajunge la o intelegere, acordul ar intra in discutia Consiliului Director al FMI pentru aprobare in luna martie. Pina la urmatoarea vizita a misiunii FMI, Executivul ar trebui sa adopte masuri dure si rapide de reforma si de privatizare. Guvernul trebuie sa anunte, in scurt timp, lista intreprinderilor cu mari pierderi in economie si sa decida care dintre acestea vor fi inchise.
    03 decembrie Noul reprezentant al Romaniei la Fondul Monetar International este Ion Dragulin, directorul general al Directiei Generale de Politica Monetara si Valutara a BNR. Dragulin il inlocuieste pe Eugen Radulescu, care va reveni in Banca Nationala a Romaniei.
    23 decembrie Guvernul Romaniei a stabilit, printr-un proiect de lege, majorarea cotei de participare a Romaniei la constituirea rezervelor FMI, convenita la reuniunea Consiliului Guvernatorilor FMI, de la 754,1 milioane DST la 1.030,2 milioane DST. Diferenta de 276,1 milioane DST va fi facuta prin efectuarea unei trageri speciale de la FMI, in valoare de 69,025 milioane DST sau in valuta liber convertibila, nerambursabile si nepurtatoare de dobanzi, precum si prin varsarea a 207,075 milioane DST, echivalentul in lei, in contul FMI existent la BNR.
    1999
    24 ianuarie Misiunea Fondului Monetar International (FMI) si-a amanat sosirea la Bucuresti pentru prima parte a lunii februarie, data urmand sa fie stabilita in functie de situatia discutiilor din Parlament privind proiectului de buget pentru acest an.
    03 februarie Presedintele Emil Constantinescu a lansat Programul National de Dezvoltare a Infrastructurilor. Primul pas al programului este realizarea unui coridor economic intre tarile Asiei Centrale si Europa cu tranzitarea Romaniei. Potrivit lui Constantinescu, intr-o prima etapa, programul va avea ca rezultate revigorarea intreprinderilor economice care, in prezent, lucreaza in pierdere sau cu profituri mici. Totodata, in aceasta prima etapa "vor fi angrenate numeroase persoane cu calificare in domeniul constructiilor speciale - multi someri proveniti din minerit", ceea ce va determina si rezolvarea unor probleme sociale zonale. O a doua etapa va determina "dezvoltarea pe verticala a activitatilor economice", ceea ce, in opinia presedintelui Romaniei, va duce la "o rezolvare durabila a tensiunilor socio-economice mostenite din perioada comunista".
    08 februarie Misiunea tehnica a Fondului Monetar International (FMI) a sosit la Bucuresti, negociatorul principal pentru Romania, Emanuel Zervoudakis, fiind asteptat sa soseasca la 13 februarie, pentru a incepe discutiile cu autoritatile romane privind incheierea unui nou acord de imprumut.
    09 februarie Expertii tehnici ai Fondului Monetar International si ai Uniunii Europene s-au intilnit cu expertii Ministerului Finantelor pentru discutii tehnice privind executia creantelor bugetare pentru 1998 si legea bugetului de stat pe 1999. De asemenea, reprezentantii Ministerului Finantelor au avut o intrevedere cu un grup de experti ai Uniunii Europene, cu care au purtat discutii tehnice referitoare la executia bugetara pe 1998 si la legea bugetului pe 1999.
    13 februarie Negociatorul-sef al Fondului Monetar International (FMI) in relatia cu Romania, Emanuel Zervoudakis, a sosit la Bucuresti, alaturindu-se misiunii tehnice a FMI. El a declarat ca spera ca vor fi facute progrese in cadrul negocierilor dintre autoritatile romane si reprezentantii FMI, pentru incheierea unui nou acord de imprumut, dar nu a precizat o data referitoare la momentul incheierii acordului de imprumut. "Este prea devreme pentru a spune cind se va incheia acordul", a spus Zervoudakis. El a mentionat ca nu a fost avansata nici o cifra privind imprumutul pe care Romania ar putea sa-l obtina de la FMI.
    16 februarie Ministrul Finantelor, Decebal Traian Remes, a avut prima runda de discutii cu negociatorul principal al FMI, Emanuel Zervoudakis. Dupa discutiile care au vizat situatia bugetului si la care au participat numai cei doi oficiali, acestia nu au facut declaratii. Cu toate acestea, Remes crede ca este posibil ca pina la sfirsitul vizitei in Romania a misiunii de negociatori ai FMI sa fie semnat memorandumul pentru incheierea unui nou acord, urmind ca decizia finala in privinta acordului sa fie luata de Consiliul Director al FMI, in luna aprilie.
    18 februarie Primul-ministru Radu Vasile a inceput discutiile cu negociatorul-sef al FMI pentru Romania, Emanuel Zervoudakis, privind programul economic al Guvernului, care ar putea fi sustinut de FMI printr-un nou acord de imprumut stand - by. La intilnire au mai participat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, ministrul Finantelor, Decebal Traian Remes, precum si reprezentantul permanent al FMI la Bucuresti.
    19 februarie Ministrul Industriei si Comertului, Radu Berceanu, i-a prezentat negociatorului-sef al FMI pentru Romania, Emanuel Zervoudakis, stadiul restructurarii companiilor nationale din subordinea ministerului - Petrom, CONEL, Romgaz, precum si a celor din minerit. "Am prezentat planurile pentru urmatorii unu-doi ani pentru fiecare entitate. La Petrom, unde lucrurile stau mai bine, am discutat despre majorarea de capital si despre privatizare, termene si propuneri", a precizat Radu Berceanu. Ministrul a prezentat si continuarea programului de restructurare a sectorului minier si modul in care acesta se impaca cu manifestarile de protest din ultima vreme sau cu protocolul incheiat la Cozia, precum si principiile de alocare a subventiilor in minerit in acest an. S-au discutat si probleme de principiu, cum sunt modul de privatizare a societatilor de utilitati publice si relatia dintre ministere si Fondul Proprietatii de Stat.
    26 februarie Negociatorul-sef al FMI in relatia cu Romania, Emanuel Zervoudakis, si premierul Radu Vasile au anuntat, dupa intilnirea din aceasta zi, ca memorandumul pe care Romania urmeaza sa-l incheie cu FMI va fi supus aprobarii board-ului Fondului in luna iunie a acestui an. Cei doi oficiali au mentionat, de asemenea, ca echipa FMI va reveni in Romania la inceputul lunii aprilie. Premierul Radu Vasile a declarat ca discutiile avute in aceste zile cu reprezentantii FMI "au inregistrat progrese importante", adaugand ca punctele discutate nu sunt impuse de FMI, ci fac parte din "ceea ce trebuie sa faca Romania". "Consideram ca putem fi optimisti", a spus Radu Vasile, sustinind ca Executivul va indeplini in totalitate obiectivele care revin partii romane. La randul sau, Emanuel Zervoudakis a declarat ca discutiile avute cu autoritatile romane au fost productive, inregistrandu-se "progrese solide". El a afirmat ca ambele parti au recunoscut necesitatea consolidarii procesului de macrostabilizare al economiei romanesti. "In acest scop, Guvernul roman elaboreaza proiecte detaliate, in colaborare cu Banca Mondiala", a spus Zervoudakis. Negociatorul-sef al FMI a afirmat ca asteapta, in urmatoarele saptamini, rezultatele acestor proiecte in vederea luarii unor masuri care sa duca o evolutie mai buna a situatiei.
    15 martie Fondul Monetar International a discutat cu Guvernul de la Bucuresti un scenariu de finantare a balantei de plati, conform caruia echilibrarea balantei de plati a Romaniei ar putea fi realizata prin imprumuturi atrase de la finantatori externi privati, a declarat reprezentantul rezident al FMI in Romania, John Hill, dupa intrevederea cu presedintele PNL, Mircea Ionescu-Quintus. John Hill a spus ca acest scenariu se refera la acordarea de imprumuturi externe de catre institutii financiare private, mentinerea unui deficit extern de 2,1 miliarde dolari, cresterea rezervelor BNR si ajutorul financiar acordat Romaniei de catre FMI, Banca Mondiala si UE. Hill a mai spus ca FMI a "incurajat" Guvernul roman sa "gaseasca o intelegere cu piata" pentru refinantarea platii obligatiunilor emise anii trecuti si care ajung la scadenta, ca si pentru a obtine resurse de finantare din sectorul privat extern.
    19 martie Cursul monedei nationale calculat de BNR s-a stabilit ieri, 18 martie, la 15.115 lei/dolar, in crestere cu 215 lei fata de cursul stabilit miercuri, dar pe o piata valutara interbancara unde, dupa o crestere accentuata a cotatiilor, pana la 18.000/20.000 lei/dolar, a urmat o scadere brusca, determinata de vanzarile de valuta a unor banci, care a dus cursul pana la 12.000/14.000 lei/dolar. Decebal Traian Remes s-a aratat optimist in ceea ce priveste cursul economiei nationale. El spune ca negocierile cu FMI , care se desfasoara in acest moment, nu au nici o legatura cu devalorizarea drastica a leului. "Pe durata negocierilor trebuie sa ne protejam pentru a le putea incheia in final cu succes. Pana in momentul de fata Romania a facut fata, fara nici un fel de abatere, sarcinilor de plata. Toti factorii de raspundere ai Romaniei au afirmat cu hotarare intentia de a face fata, pana la capat, obligatiei de a ne achita datoriile externe la timp. Modalitatile, ponderea pe creditori a diverselor sume, graficul sunt hotarate si exista schema din partea partii romane si, prin negocierile de rigoare, va cadea de acord pentru fiecare pas in parte si cu partile celelalte in relatiile si obligatiile noastre de plata. Nu vom intra in mod categoric, in incapacitate de plata si nu vom amana scadente in sensul de a nu le plati".
    21 martie La doua luni dupa ce presedintele Emil Constantinescu i-a transmis omologului sau american o scrisoare cuprinzand, intre altele, detalii despre modul in care Statele Unite inteleg sa-si respecte angajamentul asumat in momentul lansarii conceptului politicii "usilor deschise" ale Aliantei Nord Atlantice, William Jefferson Clinton, seful Administratiei de la Washington, i-a raspuns liderului de la Cotroceni, oferindu-se un fel de girant moral pentru intetirea eforturilor de democratizare a societatii romanesti. Evolutia reformelor din Romania si semnarea acordurilor cu FMI si Banca Mondiala constituie obiective economice majore, iar pentru realizarea lor, Romania se bucura de intregul sprijin al Statelor Unite.
    30 martie Acordul Romaniei cu BM este structurat pe sase capitole si urmareste restructurarea sistemului bancar, reducerea pierderilor din economie si accelerarea privatizarii. Semnarea acordului cu BM si reluarea, in urmatoarea saptamana, a negocierilor cu FMI , dau Romaniei posibilitatea sa se imprumute de pe pietele internationale de capital in conditii rezonabile si sa depaseasca astfel varful de plata din lunile mai-iunie. Conditiile prevazute in acordul cu BM reprezinta practic "drumul" pe care Romania il are de parcurs, din punct de vedere economic, in acest an.
    06 aprilie Incadrarea deficitului bugetar in limitele stabilite reprezinta o conditie sine qua non pentru incheierea unui acord cu FMI si BM. Absenta acestui acord ar pune in grav pericol capacitatea tarii de a face fata serviciului datoriei externe si ar obliga la o ajustare de proportii a deficitului contului curent. Dincolo de aceste considerente, nivelul aprobat in Parlament al deficitului bugetar la nivelul de 2% din PIB este de natura sa conduca la finantarea lui in limitele ratei inflatiei avute in vedere pentru acest an.
    19 aprilie Banca Mondiala a aprobat, in principiu, liniile generale ale programului economic elaborat de Guvernul roman. Insa Fondul Monetar International ( FMI ) insista asupra necesitatii ca Romania sa refinanteze o parte din datoria publica de 700 milioane de dolari care va ajunge la scadenta pana in iunie, inainte de a aproba un nou credit stand-by. Ideea este de a exercita presiuni asupra creditorilor actuali pentru a imprumuta noi fonduri, ca o conditie prealabila pentru un nou imprumut din partea Fondului. Solutia este, in mod clar, regandirea abordarii pe care FMI o are fata de Romania. Fondul nu trebuie sa conditioneze aprobarea unui nou imprumut de refinantarea platilor aferente datoriei. Romania are nevoie de noi investitori, nu de o salvare de la faliment. In acest moment, Vestul nu-si poate permite o criza financiara si politica in cea mai mare democratie din Balcani - conchide George de Menil, profesor de economie la Scoala de Inalte Studii de Stiinte Sociale din Paris.
    22 aprilie Guvernul Romaniei a finalizat ieri dupa-amiaza, dupa doua saptamani de negocieri, intelegerea cu FMI pentru semnarea scrisorii de intentie in vederea incheierii unui nou acord de imprumut stand-by, in valoare de 300 milioane Drepturi Speciale de Tragere (DST), adica aproximativ 500 milioane de dolari. Acordul urmeaza sa fie semnat astazi. Acest imprumut va sprijini depasirea crizei economice si reprezinta reintrarea oficiala a Romaniei pe pietele de capital. Proiectul de acord stand-by negociat va fi supus aprobarii conducerii FMI la intrunirea acesteia de la inceputul lunii iunie, impreuna cu o scrisoare de intentie din partea Guvernului roman. Negociatorul sef al FMI pentru Romania, Emanuel Zervoudakis, a precizat ca noul acord va fi incheiat pentru o perioada de 10-11 luni. Imprumutul va fi acordat in transe trimestriale, in functie de indeplinirea, de catre partea romana, a masurilor de reforma prevazute in acord. "Programul are obiective ambitioase: reducerea deficitului bugetar si a ratei inflatiei, accesul Romaniei pe pietele internationale de capital si stoparea declinului economic" - a spus negociatorul Zervoudakis.
    25 aprilie Presedintele Emil Constantinescu, aflat in vizita la New York, a declarat, ca Romania nu are probleme in a-si achita datoria externa anul acesta, plata nedepinzand de acordul cu Fondul Monetar International. Seful statului roman a amintit ca, pana in prezent, autoritatile de la Bucuresti au platit o mare parte a datoriei externe din acest an. Romania a platit in contul serviciului datoriei externe, de la inceputul acestui an, aproximativ 800 milioane de dolari, suma ramasa de achitat fiind de 1,4 miliarde de dolari, din care varful va fi in lunile mai si iunie, cand trebuie achitate aproximativ 900 milioane de dolari. Rezerva valutara a Romaniei este de 1,5 miliarde de dolari, la care se adauga rezerva de aur, in valoare de un miliard de dolari.
    27 aprilie "Romania va avea de jucat un rol important dupa incheierea conflictului din Iugoslavia, in eforturile de reconstructie si dezvoltare a regiunii", a afirmat, duminica, directorul Fondului Monetar International, Michel Camdessus, in cursul intalnirii pe care a avut-o, la Washington, cu seful statului roman, Emil Constantinescu. "Atunci cand va trebui sa ne unim fortele pentru a reconstrui regiunea, Romania va avea de jucat un rol important si vom fi incantati sa lucram mana in mana cu Guvernul roman, pentru a fi siguri ca, in cele din urma, din aceste imprejurari dramatice se va naste un lucru pozitiv pentru tara dumneavoastra si pentru vecinii sai", a declarat Michel Camdessus. Presedintele FMI a recunoscut ca Romania, alaturi de celelalte tari din regiune sunt grav afectate de criza iugoslava si a anuntat intentia institutiei pe care o conduce de a ajuta aceste state sa depaseasca dificultatile economice agravate ca urmare a izbucnirii conflictului din regiune.
    28 aprilie Seful Departamentului Reforma Economica din cadrul Presedintiei Romaniei, consilierul de stat Claudiu Doltu, a facut ieri o evaluare a rezultatelor economice obtinute de Delegatia romana la intalnirile desfasurate la Washington si New York cu reprezentantii FMI , Bancii Mondiale si oamenii de afaceri. El a anuntat ca la cele noua intalniri pe teme economice, Emil Constantinescu a prezentat partenerilor avantajele pe care Romania le ofera in zona sud-est europeana in cadrul programului de reconstructie. Romania a primit asigurari din partea conducerilor Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale ca va primi finantari suplimentare din partea organismelor financiare internationale, in afara pachetului pe care il pregatesc cele doua organisme pentru tarile din zona, care sa compenseze pierderile economice produse Romaniei de razboiul din Iugoslavia.
    30 aprilie Guvernul intentioneaza sa ceara suplimentarea imprumutului pe care FMI il va acorda Romaniei prin noul acord stand-by. Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, a declarat ieri ca Executivul va solicita FMI suplimentarea sumei de 500 de milioane de dolari, prevazuta sa fie acordata de institutia financiara internationala, conform proiectului de acord stand-by recent negociat cu partea romana. Surse guvernamentale afirma ca valoarea suplimentarii va fi de 200 de milioane de dolari. Suplimentarea de imprumut va fi folosita pentru acoperirea deficitului balantei comerciale a Romaniei si pentru majorarea rezervelor valutare ale Bancii Nationale.
    05 mai Premierul britanic, Tony Blair, a sustinut in Parlamentul de la Bucuresti un discurs fara precedent in favoarea intereselor Romaniei. "Vom face propuneri FMI si UE pentru a va ajuta sa realizati restructurarea economica si pregatirea pentru integrarea in UE. Va vom sustine si noi, Marea Britanie, prin efortul Fondului Know How pentru a va procura instrumentele expertizelor tehnice necesare modernizarii economiei. Comertul nostru cu Romania a crescut si este echilibrat, insumand 750 milioane dolari. Companii britanice ca Smith Klein Beecham si Brittan-Norman au investit aici. As vrea ca mai multe companii britanice sa faca la fel".
    25 mai "Reprezentantii Comisiei Europene au spus ca decizia Guvernului de a acorda facilitati pentru Renault este o masura corecta si realista, pentru ca ne trebuie investitori si numai asa ii putem atrage in Romania", a spus Victor Chiujdea, consilier de stat al Guvernului. Guvernul a decis, sa acorde companiei Renault facilitatile de natura fiscala solicitate de partea franceza pentru privatizarea societatii Automobile Dacia SA. FMI nu agreeaza acordarea facilitatilor pentru investitori, conform Ordonantei de urgenta privind unele masuri pentru dezvoltarea activitatii economice, si a solicitat Guvernului suspendarea acestei ordonante pana cand expertii Fondului vor analiza consecintele ei asupra bugetului.
    01 iunie Sprijinul Uniunii Europene (UE) pentru programul de dezvoltare regionala este dependent de incheierea acordului cu Fondul Monetar International ( FMI ), au declarat oficialii delegatiei Comisiei Europene. Prim-ministrul Radu Vasile a precizat in cadrul intalnirii de la Palatul Victoria cu directorul general al Directiei Generale pentru relatii economice si financiare in Comisia Europeana, Giovanni Ravasio si cu directorul general al Directiei generale pentru relatii cu tarile Europei Centrale si de Est in Comisia Europeana, Francois Lamoureaux, ca programul de dezvoltare regionala, cu sprijin de la UE, pentru doua-trei regiuni-pilot, este destinat sa asigure o relansare economica de durata, cu suportul social adecvat, inclusiv programe de reorientare profesionala. In randul regiunilor-pilot care ar urma sa beneficieze de acest program, se vor afla, cu siguranta, orasul Galati si Valea Jiului. Acordul cu FMI urmeaza sa fie aprobat in urmatoarea perioada de Consiliul director al FMI , daca autoritatile romane si negociatorii fondului vor rezolva problema facilitatilor pentru investitori.
    02 iunie La sfarsitul intalnirii de ieri, a premierul Radu Vasile cu ministrii din sectoarele economice si cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, participantii au ajuns la o propunere de conlucrare care, pe de o parte, sa contribuie la punerea in aplicare intocmai si la timp a prevederilor cuprinse in acordurile cu FMI si Banca Mondiala, iar pe de alta parte sa imbunatateasca actualul climat economic. Ca un prim pas in aceasta directie, ieri s-a cazut de acord asupra textului final al memorandumului cu FMI . "Dupa ce, in urma cu o luna si ceva, am semnat scrisoarea de intentie, textul memorandumului care a circulat in cadrul tuturor departamentelor FMI a ajuns, in forma sa finala, la noi; forma pe care am acceptat-o", a declarat Mugur Isarescu. "Textul va fi studiat azi si maine (n.r. - ieri si azi) de Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei, Guvernul acceptand in principiu si propunerea de moratoriu asupra facilitatilor", a afirmat Radu Vasile. Guvernul a acceptat ca o echipa mixta a FMI si a BM sa analizeze impactul facilitatilor acordate marilor investitori asupra bazei de impozitare.
    14 iunie Imprumuturile Bancii Mondiale pentru Romania, aprobate de consiliul director al bancii, sunt conditionate de atragerea de catre Romania a unui imprumut de pe piata externa privata de capital si implicit de aprobarea imprumutului stand-by de catre FMI . "In acordul cu FMI sunt niste conditii prioritare, care trebuie indeplinite inainte de discutarea in board-ul FMI , iar una din conditii este atragerea unei sume de bani de pe piata privata. Am inteles ca atragerea unui imprumut de 200 milioane de dolari este in curs si va fi definitivata foarte rapid de catre Guvern", a declarat Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la Banca Mondiala. Reamintim, Banca Mondiala a aprobat, joi, 10 iunie, doua imprumuturi pentru Romania, in valoare totala de 325 milioane de dolari. "Oricum, si negociatorul-sef al FMI pentru Romania, Emanuel Zervoudakis, prezent la discutia din board-ul Bancii Mondiale, a subliniat faptul ca Guvernul a mers inainte si a sustinut ca aceste imprumuturi sa fie acordate", a afirmat oficialul Romaniei la Banca Mondiala. Pentru acordul stand-by nu a fost inca avansata nici o data cand va intra in discutia FMI , dar exista posibilitatea ca discutia sa aiba loc la sfarsitul lunii iunie.
    17 iunie Romania va primi prima transa, in valoare de 150 milioane dolari, din creditul de 300 milioane dolari aprobat de Banca Mondiala, imediat dupa obtinerea avizului din partea Fondului Monetar International, a declarat, Traian Basescu, ministrul Transporturilor, coordonator al programului de aplicare a acordului cu BM. Potrivit ministrului Basescu, FMI , care are un reprezentant in consiliul director al Bancii Mondiale, a avut o serie de "nemultumiri" in privinta conditiilor pe care autoritatile romane trebuiau sa le indeplineasca pana in prezent. Acestea se refera la obtinerea de catre Romania a unor imprumuturi in valoare totala de 350 milioane dolari de pe pietele internationale private inainte de discutarea acordului in boardul BM, la depasirea cheltuielilor din bugetul de stat fata de nivelul prevazut si la situatia Bancorex. "Este incorect ca Bancorex sa fie obiect de discutie cu FMI . Trebuie sa ii invitam la Bancorex sa se uite in hartii", a afirmat Traian Basescu.
    04 iulie Presedintele Emil Constantinescu a declarat la sosirea pe aeroportul Otopeni ca participarea Romaniei la Forumul economic Davos, desfasurat la Salzburg, a fost deosebit de importanta avand in vedere contactele politice si economice pe care le-a avut pe parcursul celor trei zile, cat au tinut lucrarile. Seful statului a avut o intalnire, la Salzburg, cu vicepresedintele Bancii Mondiale, Johanes Linn, in cursul careia s-a evidentiat faptul ca aprobarea acordului intre Romania si Banca Mondiala, inaintea definitivarii acordului cu FMI , este un semnal clar dat pietelor de capital ca BM sustine reforma economica din tara noastra. S-a abordat si problema includerii Romaniei pe lista tarilor participante la Cadrul Multilateral de Dezvoltare, ce are ca obiectiv dezvoltarea pe termen lung a societatii romanesti.
    30 iulie Premierul Radu Vasile a acuzat Fondul Monetar International ( FMI ) de folosirea unui standard dublu si de impunerea constanta de noi conditii pentru acordarea de credite. Radu Vasile a afirmat ca asteapta ca FMI sa aprobe, pe 4 august, un credit stand-by de 475 milioane de dolari, avand in vedere faptul ca Romania si-a onorat obligatiile de a avea un buget auster si de a face o privatizare rapida. "Fondul a impus in mod repetat noi conditii", cea mai recenta fiind cererea FMI de retragere a licentei pentru BANCOREX si obtinerea unui imprumut de 350 de milioane de dolari de pe pietele internationale, toate acestea dupa ce Romania si-a achitat serviciul de plata al varfului datoriei externe prin propriile-i forte. Premierul Radu Vasile a sustinut ca Romania a cautat cele mai favorabile conditii de contractare de noi imprumuturi de pe piata internationala pentru a respecta cererile FMI . Negocierile pentru obtinerea unui imprumut de 200 milioane de dolari de la Credit Suisse First Boston au fost finalizate, dar acest lucru nu a dus la imbunatatirea relatiilor cu Fondul", a explicat premierul. El a anuntat obtinerea, in curand, a unui nou imprumut obtinut de la Citibank din Londra, de 300 milioane de dolari, si in conditii mai avantajoase.
    06 august Aprobarea acordului era asteptata, ieri, in jurul orei 23, din cauza decalajului de fus orar dintre Bucuresti si Washington. Acordul prevede un imprumut de circa 500 milioane dolari pentru Romania, in transe. Discutarea acestuia a fost amanata mai multe saptamani de catre conducerea FMI, deoarece dezbaterea a fost conditionata de indeplinirea unor cerinte suplimentare celor deja negociate, cum ar fi lichidarea Bancorex si efectuarea unui imprumut de pe pietele externe de capital privat. Aseara tarziu, in jurul orei 03:00, Fondul Monetar International a anuntat ca a aprobat acordul de imprumut stand-by cu Romania, in valoare de 547 de milioane de dolari, cu o prima transa de 72 de milioane acordate imediat. Rezultatele negocierilor cu FMI depasesc, astfel, si cele mai optimiste pronosticuri.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri