Pastorel Teodoreanu, reeditat in 2007

In zilele Craciunului 2006, Iasul l-a avut ca oaspete pe domnul Alexandru I. Teodoreanu. Chiar la venerabila virsta de 90 de ani (nascut in iulie 1916), varul lui Ionel si Pastorel Teodoreanu a dorit sa revada „dulce tirgul Iesilor", unde este mormintul lui Osvald Teodoreanu si al „bunicilor" – Alexandru si Elena Teodoreanu. La Academia Libera „Pastorel", din strada Lapusneanu (Galeriile Anticariat D. Grumazescu), a avut loc o intilnire „de suflet" cu cel din urma dintre Teodoreni. Caci dl. Alexandru Teodoreanu ne-a adus trista veste ca ultimul dintre copiii lui Ionel si Lili Teodoreanu – Stefan („Afani") Teodoreanu – a decedat in luna noiembrie 2006, la Bucuresti, fiind inmormintat in cavoul familiei Delavrancea din cimitirul Bellu, unde se odihnesc si Ionel, Pastorel si Lili Teodoreanu. Deci singurul care mai poarta numele Teodoreanu este oaspetele venit in Iasi in ultimele zile ale anului 2006.

Intilnirea din ziua de 30 decembrie 2006 din strada in care era cindva „Academia libera" de la bodega lui Samoila, infiintata prin 1932 de catre poetul Mihai Codreanu, a fost un prilej de a evoca vremurile cind, in Iasi, Ionel Teodoreanu scria „Jucarii pentru Lili", „In casa bunicilor", „La Medeleni", „Turnul Goliei", celelalte romane care au incintat tineretea multor ieseni (si nu numai).

„Ultimul Teodoreanu" a vorbit despre inaintasii acestei ilustre familii, aducind unele precizari menite sa lamureasca aspecte mai putin cunoscute de catre biografii familiei Teodoreanu. De exemplu, a confirmat, partial, relatarile lui Nicolae Ciobanu din volumul „Ionel Teodoreanu – viata si opera" (editura „Minerva", 1970). In adevar, bunicul lui Ionel Teodoreanu, magistratul Alexandru Teodoreanu, descinde „dintr-o familie de tarani statorniciti in satul Brusturoasa", dar nu „din apropierea Bicazului", ci de pe valea Trotusului, nu departe de Comanesti. Este, de asemenea, adevarat ca Alexandru a fost fiul preotului Teodor. Surpriza consta in aceea ca preotul Teodor nu se numea Teodoreanu, ci… Turcu. Cind Alexandru a fost adus la Iasi, la studii la fosta Academie Mihaileana, venise aici cu un alt „Turcu" din acele locuri. Atunci conducerea scolii l-a inscris pe Alexandru cu numele de familie „Teodoreanu", de la Teodor, tatal, procedeu obisnuit in acele vremuri, pentru a ne aminti cum a fost inscris Ion Creanga la scoala de catiheti…

Oaspetele Iasului a raspuns la multe din intrebarile ce i-au fost adresate de catre participantii la intilnire. A vorbit despre nedreapta condamnare la sase ani de inchisoare a lui Pastorel, din 1959, invinuit, printre altele, ca, in volumul II din „Tamiie si otrava" (1935) a publicat fabula „Magarii si libertatea", in care se gasesc versurile: „Sa nu ne mai pese de pastor si nici/ De stapin si bice: sintem bolsevici!".

A vorbit despre propria lui condamnare la 16 ani de temnita, dupa 1947, invinuit fiind de „inalta tradare". A vorbit despre Craciunul din 1918 de la Iasi, cind, in casa Teodorenilor din strada Kogalniceanu, a venit, adusa de surorile Delavrancea, Lili Lupascu, cunoscindu-l aici pe Ionel, viitorul ei sot.
Si a adus o veste care-i va incinta pe ieseni: in anul 2007, la o editura din Iasi, vor fi publicate cele doua volume „Tamiie si otrava" – pentru prima data in versiune originala, editie ingrijita de profesorul Ilie Dan.

Deci, in anul intrarii in Europa, iesenii (si nu numai) se vor delecta cu savuroasa opera a lui Pastorel, poate cea mai valoroasa dintre toate scrierile indragitului poet si prozator iesean.

Iata motivele pentru care am evocat familia Teodoreanu, a carei amintire se pastreaza proaspata in sufletele celor care pretuiesc literatura de calitate si… umorul!

Constantin OSTAP