Top "Euro 2000" dupa prima faza

joi, 22 iunie 2000, 23:00
6 MIN
 Top "Euro 2000" dupa prima faza

Portari
1 Barthez (Franta)
2 Myhre (Norvegia), Van der Sar (Olanda)
3 Rüstü (Turcia), Toldo (Italia)
Unul dintre cele mai dificile compartimente de departajat. Desi a aparat doar in doua partide, Barthez a fost desemnat cistigator datorita unei sigurante sporite etalate precum si a unor interventii deosebite in meciurile cu Danemarca (mai ales in startul partidei) si Cehia (in acest meci a primit singurul gol de pina acum, in urma unui penalty) care au facilitat campioanei mondiale o ofensiva linistita, fara presiunea care apare atunci cind esti condus. Pe locul doi, la egalitate, i-am preferat pe norvegianul Myhre (invins doar o data in trei meciuri, de sirbul Milosevic) stilpul unei defensive foarte greu de depasit si pe singurul portar de la Euro care nu s-a aplecat pina acum sa scoata mingea din plasa, goal-keeperul Juventusului fiind insa ajutat deseori si de sansa (vezi doar barele cehilor). Platind tribut unei prestatii ezitante in duelul direct din primul meci al grupei, Rustu si Toldo, s-au incalzit apoi, avind evolutii excelente care le-au adus "bronzul".
Fundas dreapta
1 Thuram (Franta)
2 Repka (Cehia)
3 Cannavaro (Italia), Michel Salgado (Spania)
Fundas central la echipa de club, Thuram a aratat si la Euro ca la nationala imbraca usor o alta haina, dovedind ca titlul de cel mai bun fundas dreapta primit la ultimele Mondiale nu a fost obtinut intimplator. Un alt aparator calit in Il Calcio, cehul Repka a explicat prin joc de ce are toate motivele sa se spuna despre el ca vorba "pe aici nu se trece" i se potriveste perfect. Dezavantajat in aceasta ierarhie de desele permutari ale lacatului italian, Cannavaro a prins podiumul alaturi de singurul "prototip" de fundas dreapta clasic din acest top, Michel Salgado, de la care, totusi, se asteptau mai multe.
Libero
1 Frank de Boer (Olanda)
2 Popescu (Romania)
3 Couto (Portugalia)
In ciuda faptului ca notiunea de libero este putin fortata la acest Euro (doar "elefantul" Matthäus jucind conform definitiei) am preferat aceasta denumire pentru fundasul central care nu sta lipit exclusiv de virfurile adverse. Desi cu unele scaderi in defensiva, capitanul "portocalei" a jucat modern, ofensiv, cele doua goluri inscrise (unul, decisiv, cu Cehia, altul, splendid, cu Franta) fiind un atu in plus. Despre Gica Popescu se poate spune ca a fost cu adevarat stilpul tricolorilor mioritici in timp ce Couto este reprezentantul unei echipe care a avut probleme in aparare doar datorita fundasilor laterali.
Fundas central
1 Nesta (Italia)
2 J. Costa (Portugalia)
3 Campbell (Anglia)
Tricoul cu "noroc" (numarul 13) pe care-l poarta, nu l-a impiedicat pe Nesta sa-i faca anonimi pe virfurile de care s-a ocupat, el fiind, ca toti fundasii italieni, greu de prinsi in tiparele posturilor. "Tancul" Costa a exprimat pe gazon definitia fundasului de marcaj in timp ce Campbell i-a eclipsat pe colegii sai Adams si Keown, putind fi clasat si mai sus daca nu-i permitea lui Joao Pinto lovitura de cap cu care a egalat in meciul Anglia – Portugalia.
Fundas stinga
1 Maldini (Italia)
2 Chivu (Romania)
3 Nemec (Cehia)
Desi pina acum nu a jucat acolo unde s-a consacrat, "alunecind" in meciul cu Turcia spre centru si spre compartimentul median in celelalte doua partide, am preferat dispunerea lui Maldini ca fundas stinga mai ales ca acest post a fost unul din cele mai slabe la majoritatea ehipelor: Spania si Franta (tari renumite pentru productia de fotbalisti de aceste gen) au incercat doua variante, la fel ca si Boskov la sirbi, Ziege si, mai ales, G. Neville au dezamagit, portughezul Dimas si olandezul van Bronckhorst nu au rupt gura tirgului iar lentilele de contact a danezului Heintze au fost destul de aburite, mai ales in meciul cu Olanda. Beneficiarii acetui recul sensibil al valorilor europene ca aparatori de flancul sting au fost revelatia Chivu si ofensivul capitan al cehilor Nemec (un fel de Maldini al lui Chovanec) in ciuda gafei ultimului din partida cu Olanda cind nu avea voie sa puna mina pe Ronald de Boer la penaltiul dat de Collina.
Mijlocas dreapta
1 Figo (Portugalia)
2 Beckham (Anglia)
3 S. Conceicao (Portugalia)
Cu toate ca a avut libertate deplina de miscare, Figo a avut cele mai multe momente cind a actionat pe flancul drept, depasindu-l pe englezul indragit de Posh Spice care, in ciuda contestatarilor din partea "hooligans"-ilor, a fost cel care a fost responsabilul cu pasele decisive in nationala Albionului. Desi pare ciudat ca intr-un top sa apara doi jucatori din aceeasi tara pe acelasi post, cele trei goluri semnate de Conceicao intr-un meci decisiv pentru Germania ne-a obligat la acest lucru, punindu-l in dificultate si pe Coelho care i-ar putea face loc in sferturi in primul "11" lusitan si lazialului, impingindu-l pe Figo spre alte directii.
Inchizator
1 Mykland (Norvegia)
2 Cocu (Olanda)
3 Deschamps (Franta), Jugovic (Iugoslavia)
Surpriza acestui top, norvegianul Mykland a facut de toate (si bine!) la mijlocul terenului nordicilor, fiind si la recuperare si coordonator si mijlocas stinga atunci cind Solskjaer urca linga Flo. Dupa un inceput ezitant, Cocu a urcat in randament, depasindu-i pe francezul Deschamps (in jocul caruia se simte incet, incet, povara anilor) si pe Jugovic, cel care a alergat si pentru Pixie Stojkovic, toti trei jucind mult mai clasic (in fata fundasilor proprii) decit liderul topului.
Coordonator de joc
1 Rui Costa (Portugalia)
2 Zidane (Franta)
3 Wilmots (Belgia), Seedorf (Olanda)
Tare greu de facut departajarea intre Costa si Zidane! A fost preferat portughezul poate si datorita faptului ca a stralucit mai mult in conditiile in care, desi nu a dezamagit, "Zizou" a avut mai putine momente ca de obicei in care a umblat la "cutia cu minuni tehnice". Wilmots a fost singurul jucator belgian (poate Deflandre a mai jucat ceva) care a incercat sa nu intre in jocul plin de dezamagiri etalat de "draci" in timp ce "bull-terierul" lui Juventus "tine" mai mereu mijlocul terenului Olandei indiferent contra cui joaca.
Mijlocas stinga
1 Munteanu (Romania)
2 Drulovic (Iugoslavia)
3 Zenden (Olanda), Nedved (Cehia)
Cind se spune despre el ca a fost liderul unei echipe din care a facut parte Hagi, Dorinel Munteanu nu putea rata prezenta in fruntea acestui top, "furnica" noastra facind efectiv de toate, pe fondul unei daruiri fizice impresionante. Poate si de aceea l-a intrecut la mustata pe Drulovic, un alt "battaileur" de elita, care, pe linga efort si pasele decisive date, va ramine in memorie prin spitul plin de ura prin care a inscris contra slovenilor. Pe ultima treapta a podiumului, Zenden (folosit la inceputul meciul doi si pe dreapta) care a urcat de la meci la meci, a impartit locul cu Nedved, omul bun la toate in echipa Cehiei. A scapat topul slovenul Rudonja.
Virf impins
1 Milosevic (Iugoslavia)
2 Koller (Cehia)
3 Hakan Sukur (Turcia)
Plecat ca rezerva lui Kovacevic, cel al carui nume coincide cu al presedintelui Iugoslaviei a devenit, cu cele 4 reusite, golgeterul fazei grupelor, fapt suficient pentru a cuceri "aurul". Desi nu a inscris nici un gol, Koller (care a avut si mult ghinion) i-a bagat deseori in sedinta pe fundasii (am folosit pluralul pentru ca mereu erau doi pe el) care-l marcau, indeplinind rolul de pivot care devia si crea culoare coechipierilor. Dezamagitor in primele doua meciuri, Hakan Sukur a prins topul si datorita naivitatii lui De Wilde si Staelens si a aruncarii in atac a belgienilor care au adus dubla semnata de golgeterul Galatei. Au ratat prezenta in acest trio Shearer si suedezul Kennet Andersson, ambii si datorita evolutiei dezamagitoare a echipelor lor.
Virf retras
1 Henry (Franta)
2 Zahovic (Slovenia)
3 Raul (Spania)
Henry a fost placuta revelatie a "cocosilor", sprinturile sale fiind devastatoare. Chiar daca nu tineam cont de cele trei goluri inscrise, Zahovic este simbolul echipei care, in ciuda eliminarii, a fost revelatia de pina acum a turneului. Desi se astepta mai mult decit frumosul gol inscris cu Cehia si cele citeva pase sau ratari, Raul i-a depasit pe Bergkamp si Owen, ambii sub asteptari, in topul virfului doi cum mai este numit atacantul putin retras.
"Centralizatorul" acestui top da urmatoarea configuratie a formatiei ideale a grupelor preliminare care contine trei francezi, cite doi italieni si portughezi si cite un jucator dat de Olanda, Iugoslavia, Romania si Norvegia: Barthez – Thuram, Frank De Boer, Nesta, Maldini – Figo, Mykland, Rui Costa (Zidane), D. Munteanu (Drulovic) – Milosevic, Henry. (OM)

Comentarii