Caută 
50 mil. E dispărute ieri, cu semnătura primarului
„Un nou început“: RATP a murit, trăiască CTP! 60.000 de ieșeni circulă gratuit
4 MIN
Un eşec răsunător al administraţiei PSD a Iaşului este transformat de aceasta într-un eveniment pompos, sub genericul electoral „Un nou început“. RATP şi-a încheiat ieri oficial activitatea, la exact 12 ani după ce a preluat întreg transportul public local: Autobuzul SA şi RATEC. Pe 17 septembrie 2004, Consiliul Local Iaşi aproba un nou plan de transport şi reunificarea tuturor operatorilor într-o singură entitate: Regia Autonomă de Transport Public (RATP). Proaspăt ales primar, Gheorghe Nichita, aflat la primul mandat, promitea câte în lună şi-n stele: achiziţia a 50 de autobuze, investiţii masive în calea de rulare, chiar tramvaie noi. Arc peste timp, după 12 ani: pe 16 septembrie 2016, ieri, Mihai Chirica, proaspăt ales primar, aflat de asemenea la primul mandat, semnează contractul de delegare a întregii activităţi de transport către Compania de Transport Public (CTP) Iaşi, după ce, pe 15 septembrie, instanţa a decretat falimentul RATP din cauza datoriilor acumulate. La fel ca acum 12 ani, primarul în funcţie promite un plan masiv de investiţii: achiziţia de autobuze şi refacerea de căi de rulare. O altă coincidenţă: în 2004, regia de transport înregistra profit, la fel ca în 2016, în contextul în care perioada 2005 – 2013 a fost un dezastru financiar pentru RATP. Datoriile totale, pe care statul nu le va recupera niciodată, căci nu are ce executa decât hârburi la RATP, totul fiind al Primăriei, depăşesc 55 milioane de euro. Conducerea CTP va fi asigurată de cei care au condus destinele RATP în ultimii 10 ani, când operatorul a acumulat datoriile care, în cele din urmă, au băgat regia în faliment. Deocamdată, director va fi Cristian Stoica (director tehnic RATP) pentru ca apoi să fie cooptat Maricel Ghercă (admin. special al RATP). Să-i credem oare pe edili: tot ei vor salva transportul ieşean?
RATP a intrat în faliment după ce instanţa a respins apelurile regiei şi Primăriei Iaşi împotriva deciziei din martie 2016 a Tribunalului Iaşi, prin care judecătorii au infirmat planul de reorganizare. La 31 decembrie 2015, datoriile totale ale RATP ajungeau la 251,5 milioane lei (peste 55 mi. euro), cea mai mare parte a sumei, de peste 70%, fiind datorată bugetului de stat, iar restul către bugetul local şi alţi 30 diverşi creditori. În perioada 2005 – 2013, RATP a înregistrat pierderi anuale, pentru ca, brusc, în anii 2014 şi 2015 să aibă profit, odată cu intrarea în insolvenţă. Întrebat, în martie 2016, cine poartă răspunderea pentru falimentul RATP, Chirica a vorbit despre „un cumul de factori“ şi a nominalizat inclusiv managementul regiei. Ieri, primarul a amintit de o „presiune mare“ impusă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
„Speranţa mea este să continuăm procesul de reformă, pentru că este primul an în care am avut profit cu RATP, faptul că presiunea impusă de ANAF a fost atât de mare, şi toate penalităţile pe care RATP trebuia să le plătească ANAF şi care de multe ori depăşeau debitul făcea ca regia să-şi «întărească» falimentul. În felul acesta, după ce am intrat în procedura de insolvenţă, a început şi profitul, şi sperăm să ducem mai departe această cale. Eu sunt convins că CTP va avea profit din primul an de funcţionare“, a declarat ieri primarul Chirica.
Edilul a catalogat decizia instanţei drept una „înţeleaptă“, şi a susţinut că falimentul RATP creează premisele „modernizării cu adevărat a transportului public“.
Ce investiţii se anunţă
Potrivit primarului, investiţiile în transportul public vor fi de minimum 64 milioane euro în următorii ani, din fonduri europene, de la bugetul local şi din credite. Din această sumă, cea mai mare parte va fi investită în infrastructură (circa 49 milioane euro pentru linii de tramvai), iar restul, în achiziţia de autobuze.
„Nu există nicio restricţie în utilizarea abonamentelor, atât cele care sunt subvenţionate, cât şi cele care nu sunt subvenţionate. Vor funcţiona ca şi până acum, până în momentul schimbării lor. Prin urmare, elevii, studenţii, pensionarii şi toţi cumpăratorii de abonamente vor putea să le folosească. În cursul acestei săptămâni, vor fi editate şi noile tichete de călătorie, care vor fi duse la tonetele noastre până în cursul zilei de joi, săptămâna viitoare“, a mai spus Chirica.
Primăria are undă verde pentru transferul activităţii de transport către CTP încă din luna iunie 2016, când Consiliul Local a aprobat contractul de delegare. În această perioadă, atât angajaţii, cât şi bunurile administrate de RATP şi care sunt în proprietatea municipiului Iaşi vor trece la CTP. Noua companie va prelua peste 2.200 de mijloace fixe, 138 de tramvaie, 100 de autobuze şi 35 de microbuze.
Cauzele falimentului RATP
În planul de reorganizare al RATP, întocmit de administratorul special Maricel Ghercă (director RATP din 2006 şi până în 2014) au fost identificate mai multe cauze care au dus la datoriile totale de peste 250 milioane lei.
Printre acestea, se numără inclusiv „acordarea unui număr mare de gratuităţi şi acoperirea parţială a acestora cu fonduri de la buget“. Pe lângă cei 60.000 de beneficiari ai gratuităţilor, conform celor mai recente date oferite de RATP, în acest an au fost acordate reduceri către elevi şi studenţi.
Alte două cauze au constat în „necorelarea în anii anteriori a tarifelor cu costurile reale şi cu indicele de creştere a preţurilor“ şi majorarea penalităţilor înregistrate pentru neplata în termen a impozitelor şi taxelor către bugetul de stat, şefii RATP spunând că nu au dispus de lichidităţi.
Opoziţia politică de la Iaşi a arătat, în câteva rânduri, că principalele două motive care au dus la falimentul RATP au constat în neplata parţială a subvenţiilor de către Primărie în contul gratuităţilor şi faptul că biletele oferite gratuit nu au avut acelaşi preţ ca tichetele vândute la tonete.
Care e valoarea de lichidare a RATP
Potrivit planului de reorganizare, valoarea de lichidare este de 41,5 milioane lei, dar estimările administratorului special Maricel Ghercă arătau că suma efectiv de distribuit creditorilor va fi de 29,4 milioane lei, diferenţa reprezentând creanţe născute în perioada insolvenţei. Suma este de aproape nouă ori mai mică decât valoarea datoriilor, dar aceasta ar putea creşte ţinând cont că, în perioada insolvenţei, RATP a făcut unele achiziţii, un exemplu în acest sens fiind cumpărarea celor 35 de autobuze second-hand (3,8 milioane lei, fără TVA). Potrivit şefilor RATP, bunurile din patrimoniul propriu sunt în special active nefuncţionale ale regiei.
