Cifre recentisime. Româneşti

Astfel debutând anul financiar, mi se pare absolut logică aruncarea pe piaţa confuziei naţionale a unei noi cifre aberante: 50% „spor de stres” pentru nu ştiu care funcţionari publici. 50%? Hai, să zicem: 10%. Hai, fie: 20%. Dar 50% spor de stres? O aberaţie!

Până una alta, ce să vezi, măreţul Buget Grindragnea pe 2017 a redus banii alocaţi ANAF-ului, sporul de stres pentru cei de la ANAF (ups, chiar ăia care colectează banii!) risca să scadă de la 25% la 5%! Între timp, a fost modificată schimbarea. La loc, adică.

Oricum, ALDE-PSD nu se lasă. A apărut Lia Olguţa Vasilescu şi-a strigat că ea dă dublu la toată lumea care câştigă până-n 4000 de lei şi măreşte cu 45% salariile între 4000 şi 6000, devenind instantaneu Lia „Dubluţa” Vasilescu… Totuşi, de unde atâta bănet? Care-i şpilul? Păi, cred că socoteala iresponsabililor de la guvernare e mai diabolică decât ar putea crede unii. Dincolo de fidelizarea electoratului bugetar beneficiar (direct sau indirect beneficiar, fie că lucrează la stat, fie că e asistat social de stat), la o adică, ei joacă (aşa cum fac îndeobşte) la două capete, situaţia putând fi chiar una de win-win pentru ei: dacă rămân suficientă vreme la guvernare, se vor îmbuiba din banul public (vezi „puşculiţa” Shhaideh de 30 de miliarde), iar cedând guvernarea înainte de vreme (să zicem: în toamna 2018, cu un an înainte de alegerile prezidenţiale…), vor lăsa realmente o grea moştenire guvernului succesor care, ca să scoată ţara din că…, pardon: rahat, va trebui să facă iar ce-a făcut Guvernul Boc: să taie salariile, să guverneze-n regim de austeritate. Efectul? Supărare mare la bugetari, PSD (sau cine ştie ce partid năpârlit între timp ieşit din el) câştigă prezidenţialele din 2019, iar visul lor va deveni realitate: înstăpânire totală şi fără rest.

Dar cine-s ei, cei dispuşi să pună pe butuci economia României, Justiţia şi tot ce ţine de calea europeană? Păi, în seara zilei de 5 martie, prof. univ. Mihaela Miroiu vorbea la Realitatea TV de vreo 4000 de oameni (politicieni&co) interesaţi să-şi rezolve problemele (cu Justiţia, întru „salvgardarea” averilor şi libertăţii lor). Acuma, că-s 3000, 4000 sau 5000, nici nu mai contează. Cert este că energia lor criminală o putem urmări zi de zi în plină desfăşurare cu o consecvenţă demnă de lucruri măreţe. Dar tot ce urmăresc aceste câteva mii de ticăloşi cu gulere albe şi suflete negre e să se salveze pe ei şi pe ai lor, cu preţul sacrificării prezentului şi viitorului a milioane de cetăţeni ai României!

Din păcate, din milioanele de cetăţeni, bună parte nu par a realiza că li se pregăteşte o nouă curbă de sacrificiu. Nu-şi dau seama că o economie vraişte va anula valoarea reală (prin inflaţie, de pildă) a salariului dublat. Că sarabanda scumpirilor deja a pornit, am putut constata deja, iar în curând se va scumpi şi gazul (din aprilie, cu vreo 5-6%). La Iaşi, cititorii au putut afla în ZdI de vineri, se va scumpi gunoiul – nu cu mult, doar cu vreo 40%! (În paranteză fie spus, cine şi-a plătit deja impozitul pe casă/apartament, precis a observat c-a avut de plătit mai mult – personal am avut un plus de plată de 15 lei…)

Un indicator concret că lucrurile încep s-o ia razna este chiar cursul de schimb leu-euro: pe 8 martie 2017, leul a fost ciufulit rău, euroul atingând maximul istoric din ultimii trei ani: 4,55 RON. S-a mai întărit leul un pic, preţ de-o zi, apoi la 4,55 a rămas până azi. Ca fapt divers, Bugetul Grindragnea are la bază ca referinţă euro-ul de 4,46 RON. Ei, o diferenţă de 9 bani, mare scofală, vor spune, poate, unii. Dar ia să calculăm cât înseamnă 9 (nouă) bănuţi când schimbi câteva miliarde: „decât" 90.000.000 RON la fiecare miliard – în plus sau în minus, în funcţie de direcţia de schimb.

Evident, am oferit doar câteva din cifrele recente. Dar să mai reţinem, repejor, două: „mărirea” lunii februarie cu 2 zile (luate din martie), întru cosmetizarea veniturilor pe a 2-a lună a anului de către onor Guvern Grindragnea; că 65% dintre oamenii de afaceri sunt de acord cu acţiunile DNA (Adevărul, 08.03.17) – de unde ce deducem? Că 65% din mediul de afaceri nu-i conectat politic la licitaţii aranjate. Sau, dacă vreţi: că 30-35% dintre oamenii de afaceri sunt, iar aranjamentele lor reprezintă cancerul economiei româneşti!

În rest, hai c-o să fie bine, nu? N-o să murim de foame, ce naiba, o să aibă el cumva grijă de noi, Partidul! Dovada? Ultima declaraţie a Liei „Dubluţa” Vasilescu: „Toţi bugetarii vor avea în sporuri voucher de vacanţă şi două norme de hrană.” (www.businessmagazin.ro, 11.03.17)

P.S. Navigând pe net, am dat peste articolul „Cum se transformă o democraţie într-o ţară bananieră" (www.clubullibertatii.ro, 07.02.17) – poftim un citat cu cifre: „Pe 5 februarie 2017 în România au ieşit în strada 600.000 de oameni pentru a protesta împotriva Guvernului. Este cea mai mare demonstraţie din istoria ţării. La peste 3% din populaţia totală, este una dintre cele mai mari din ţările democratice. În Germania la o populaţie de 80 de milioane, echivalentul ar fi de 2.5 milioane, în SUA la o populaţie de 320 de milioane, echivalentul ar fi de 10 milioane.” Chiar şi dacă-i luăm doar pe aceşti 600.000 de oameni, tot sunt de 150 de ori mai mulţi decât gaşca penală de cca. 4000. Îi doare undeva pe cei din urmă de cei dintâi? Da – în cot. În cot îi doare de toţi, de toate şi de tot!

Michael Astner este poet, traducător şi publicist