Ce-i mâna pe ei în luptă?

vineri, 07 octombrie 2022, 01:50
1 MIN
 Ce-i mâna pe ei în luptă?

Zilele trecute, câteva portaluri de ştiri – mai ales din zona de simţire social-democrată – se dădeau de ceasul morţii că, vezi, Doamne, „mii şi mii de oameni protestează la Chişinău împotriva Preşedintelui Maia Sandu şi a guvernării pro-europene”. Astăzi însă nu vom vorbi despre ceea ce-şi doresc cu adevărat social-democraţii români în Republica Moldova şi despre capcana în care, din lăcomie, sunt pe cale să calce (ce-i drept, nu că ar fi prima dată când urmaşii lui Ion Iliescu, Adrian Năstase, Dr. Victor Viorel Ponta ori Liviu Dragnea mizează pe cine nu trebuie la Chişinău), ci despre „protestele” care se petrec zilele acestea peste Prut.

Înainte de toate este bine de ştiut că presa din Republica Moldova a vehiculat zilele trecute o informaţie tare interesantă, şi anume că un deputat fruntaş al PSRM, partidul fostului Preşedinte Igor Dodon, a apucat calea Moscovei solicitând o finanţare mai serioasă pentru a organiza „un protest de amploare”. Ruşii i-au ascultat păsul şi la final, cu amabilitatea de care doar ei pot fi în stare, i-au spus simplu: niet!, arătându-i uşa (încă bine că nu fereastra, spre norocul lui). Între timp, tot în aceeaşi perioadă, Margarita Simonian – redactorul şef al portalului Kremlinului „Russiatoday” – scria (ca din întâmplare) pe Facebook că „Republica Moldova are nevoie de schimbări întruchipate de către politicianul pro-rus Ilan Şor”. Şi, probabil că tot „întâmplător”, siteuri de ştiri din Republica Moldova au publicat tot atunci o fotografie de la Moscova în care fiul fugarului Ilan Şor apare în prima zi de şcoală alături de fiica lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Peste noapte, Dodon şi Partidul Socialiştilor săi s-au trezit că au păţit-o exact ca jucătorii de la FCSB: Putin, la fel ca Becali, schimbase titularii din echipa de bază fără prea multe explicaţii.

Deşi se autointitulează drept lider de partid, să spui despre Ilan Şor că este un politician ar fi o jignire chiar şi pentru clasa politică, nu tot timpul cu o imagine imaculată. Înainte de joaca de-a politica, domnul Şor este în realitate un fugar căutat de Interpol (la fel ca şi oligarhul Plahotniuc, alt golan) pentru executarea unui mandat de arest, el fiind unul dintre principalii învinuiţi în celebrul dosar al fraudei bancare prin care din Republica Moldova a „dispărut” un miliard de dolari. Dintr-o analiză a portalului anticoruptie.md, reiese că Partidului „Şor” este totuşi lider la ceva, şi anume la dosare penale, pe parcursul ultimilor ani formaţiunea „politică” fiind implicată la vedere în procese de finanţare ilegală, coruperea deputaţilorşi alegătorilor, discursuri de ură şi manifestări agresive faţă de oponenţii politici şijurnalişti.

Pentru că domnul Şor are (mari) probleme cu justiţia, acesta a fugit în Israel în momentul în care a simţit că Maia Sandu şi proeuropenii de la PAS vor încuraja organele de drept să-şi facă meseria, sperând că nu va fi extrădat pentru a fi judecat la Chişinău. Însă intuiţia domnului Şor îi spune că libertatea sa este din ce în ce mai ameninţată, drept pentru care recurge la stratagema organizării de proteste în Chişinău, după expertiza „revoluţiilor” ruse, în speranţa răsturnării proeuropenilor de la putere şi revenirea la starea lucrurilor de pe vremea lui Plahotniuc şi Dodon, în care Justiţia mânca din palma infractorilor. Într-o investigaţie sub acoperire făcută după declanşarea „protestelor”, jurnaliştii de la Ziarul de Gardă au filmat şi şi publicat materiale ample din care se vede foarte limpede că „protestatarii” prezenţi la Chişinău sunt mai degrabă un fel de zilieri, aceştia fiind plătiţi de către reprezentanţii partidului Şor cu 400 de lei moldoveneşti pentru o zi de răcnit pe străzile Chişinăului ori cu 200 de dolari pentru două nopţi de dormit în corturile amplasate în faţa Preşedinţiei şi a Parlamentului.

Într-un interviu dat de către sociologul şi expertul politic Vadim Pistrinciuc, acesta a spus cu năduf: „Dacă a fost un dosar de finanţare ilegală a partidului Şor, percheziţii, reţineri, păi de unde e organizarea protestelor? Din ce resurse? Nicidecum nu e un protest spontan şi fără bani. Ei nici nu se ascund, chiar dau interviuri cum iau bani pentru proteste. (…) Lucrurile trebuie să înceapă de acolo, de sus, de unde se distribuie banii. Dar asta arată cum lucrează justiţia noastră: tam-tam, percheziţii, pah-pah şi dezumflare. Unica instituţie abilitată cu iniţierea cauzelor penale este Procuratura.”

Realitatea este că Maia Sandu şi proeuropenii de la PAS, în afară de criza economică, socială, energetică şi cea umanitară în urma războiului din Ucraina, trebuie să se mai lupte şi cu moştenirea lui Plahotniuc şi Dodon din Justiţia Republicii Moldova: aceea în care judecătorii vreau, dar nu pot să-i condamne fără probe pe infractori, în timp ce procurorii pot, dar nu vreau să documenteze toate infracţiunile care (încă) se mai petrec la Chişinău.

Iar în timp ce instituţiile statului şi justiţia trag de timp în cazul finanţării ilegale a Partidului Şor, „liderul” fugar al grupării de interese politice îşi foloseşte banii dubioşi pentru a se întări mediatic, cu încuviinţarea noilor tutori de la Kremlin, Consiliul Audiovizualului de la Chişinău confirmând zilele trecute că două posturi TV afiliate până de curând socialiştilor lui Dodon şi-au schimbat proprietarii, trecând în tabăra grupului Şor care gestionează în acest moment patru(!) posturi de televiziune.

Aşa că „ştirile” de la Chişinău prezentate la noi de către portalurile de ştiri cu iz de social-democraţie sunt mai degrabă din categoria bancului de la Radio Erevan în care nu era vorba despre o bicicletă, ci despre o Volgă.

Şi pentru că tot i-am amintit la începutul articolului pe social-democraţii noştri care se pregătesc să deschidă o conservă urât mirositoare la Chişinău, poate măcar portalurile de presă apropiate lor vor reuşi să obţină de la domnul Ion (Ivan?) Ceban, primarul Chişinăului, o declaraţie publică, un punct de vedere ori măcar un panseu, cât de mic, despre cum vede şi ce consideră el despre ceea ce face de câteva luni bune Rusia în Ucraina. Ar fi tare util, mai ales că s-ar putea ca unii de pe la noi să aibă mari surprize. Şi, nu de alta, dar domnia sa îşi doreşte să candideze pentru un nou mandat de primar al Chişinăului, de data aceasta inclusiv cu sprijin (financiar şi nu numai) din partea primăriilor şi consiliilor judeţene păstorite de către PSD.

Radu Popescu a fost consultant politic în Republica Moldova

Comentarii