Cum poţi hrăni cu 20 de lei o mama şi un copil? Birocraţie cruntă la accesarea banilor pentru cei ce ajută refugiaţi

Tot mai mulţi ieşeni încep să solicite plata hranei pentru refugiaţi găzduiţi. În primele cinci zile ale lunii aprilie, s-au înregistrat 62 de cereri. Reprezentanţii Direcţiei de Asistenţă Socială din municipiul Iaşi spun că, odată cu intrarea în vigoare a plăţii de 50 de lei pentru cazare, cu siguranţă, numărul solicitărilor va creşte. 

În acelaşi timp, la nivelul judeţului, există multe fundaţii şi ONG-uri care de peste o lună oferă adăpost, hrană şi susţinere refugiaţilor ucraineni care vor să rămână la Iaşi. Tot acestea îi ajută să îşi găsească un loc de muncă. Deşi abia fac faţă cheltuielilor, aceste organizaţii nu sunt eligibile pentru acest tip de ajutor de la stat.

S-au început anchete în teren

Compasiunea, empatia şi dărnicia ieşenilor s-au văzut încă din primele zile ale războiului din Ucraina. Stimulul oferit de stat – alocaţia de hrană şi de cazare pentru refugiaţi – a stârnit inevitabil interes în rândul populaţiei locale. Cele 62 de cereri depuse de ieşeni pentru alocaţia de hrană, în doar cinci zile, înseamnă câteva sute de refugiaţi, majoritatea aflându-se în tranzit. La cele 62 de cereri, numărul persoanelor găzduite a fost în jur de 350. "Activitatea de primire a acestor cereri continuă şi în perioada următoare, cererile primite după 5 aprilie urmând a fi soluţionate în luna mai", a declarat Luminiţa Munteanu, directorul DAS.

Începând cu 11 aprilie, se pot depune cererile şi pentru alocaţia privind cazarea refugiaţilor şi apatrizilor. Documentele care se depun sunt următoarele: cererea în care se precizează numărul persoanelor găzduite, numele şi prenumele acestora, localităţile de domiciliu ale refugiaţilor şi intervalul de timp pentru care se solicită decontarea cheltuielilor cu hrana sau cu cazarea. Chiriaşii mai depun o declaraţie pe propria răspundere cu privire la realitatea informaţiilor furnizate, copie a actului de identitate al solicitantului, documentul care să ateste dreptul de proprietate asupra locuinţei şi un extras de cont, dacă se doreşte virarea banilor pe card. “Inspectorii DAS au demarat deja şi activitatea de verificare în teren privind realitatea infrmaţiilor din cererile depuse de persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini. Până acum s-au efectuat 25 de anchete din cele 62 de cereri depuse. Până acum, nu au fost descoperite nereguli", a adăugat Luminiţa Munteanu.

ONG-urile, gazde pentru mii de refugiaţi, considerate neeligibile

În acelaşi timp, asociaţiile, fundaţiile, ONG-urile implicate în sprijinirea refugiaţilor ajunşi în Iaşi, cele care de altfel au oferit cele mai multe locuri de cazare, cele mai mari resurse de hrană şi nu numai, nu sunt eligibile pentru decontarea măcar parţială a cheltuielilor efectuate. Multe dintre aceste organizaţii au reuşit să îi sprijine pe refugiaţi prin donaţiile făcute atât de persoane fizice, cât şi de firme. Susţinerea din partea comunităţii locale, spun reprezentanţii ONG-urilor, va cunoaşte la un moment dat un declin, moment în care activitatea caritabilă va avea de suferit.

Mihaela Andrei, manager de proiect la Casa Vieţii, asociaţie care funcţionează pe lângă Parohia Beldiman, din Valea Lupului, spune că primii refugiaţi, mame cu copii, au ajuns pe 3 martie. “Costurile pe o lună şi o săptămână, pe care am bugetat noi, au fost de 15.000 de lei, incluzând şi facturile la utilităţi. Noi nu am avut aceşti bani şi nici nu am avut nevoie de ei în primă fază pentru că am avut sprijinul comunităţii locale din Valea Lupului şi a ONG-urilor care ne-au ajutat. Dar nu ne putem baza la nesfârşit pe acest sprijin pentru că acest sprijin va scădea. Nevoile sunt curente, lună de lună. Nu ştim cum va fi, dar suntem încrezători", a subliniat Mihaela Andrei.

Puţine mame refugiate, găzduite de Casa Vieţii, s-ar putea descurca singure. Mihaela Andrei mai spune că sunt ucrainence care îşi caută de lucru pentru că nu au niciun sprijin financiar, dar că este dificilă găsirea unui job în primul rând din cauza barierei lingvistice, iar în al doilea rând pentru că vârsta copilului nu permite absenţa mamei. Cu toate acestea, două refugiate au reuşit şi şi-au găsit un loc de muncă.

Cum poţi hrăni cu 20 de lei o mamă şi un copil?

Gabriela Ungureanu, voluntar în criza umanitară provocată de război, mărturiseşte că, iniţial, a pus la dispoziţie un spaţiu de 650 de metri pătraţi pentru cazarea refugiaţilor, încă de acum o lună şi jumătate. În total, a cazat 320 de ucraineni până acum. Odată cu scăderea fluxului de refugiaţi, Gabriela Ungureanu a închis spaţiul de cazare. Mulţi dintre cei adăpostiţi au plecat spre Polonia şi Germania, dar 22 au rămas. Pentru ei a găsit soluţii. “Din fericire, am avut persoane binevoitoare, care au oferit cazare. De exemplu, unchiul meu deţinea o garsonieră şi ne-a oferit-o pentru un an, fără costuri de întreţinere şi chirie. Un antreprenor ne-a oferit tot cu titlu gratuit două apartamente într-un complex rezidenţial, iar părintele de la Mănăstirea Cetăţuia s-a oferit să găzduiască cinci refugiaţi, fără bani", a spus Gabriela Ungureanu.

Dar inflaţia a crescut la peste 10% în luna martie, iar preţurile au explodat, ceea ce a făcut aproape imposibilă munca voluntarilor. Gabriela Ungureanu spune că până săptămâna trecută, când au închis spaţiul mare de cazare, de administrarea acestuia s-a ocupat Fundaţia Bethany. Ajutorul oferit de stat în ceea ce priveşte întreţinerea celor 22 de ucraineni aflaţi în grijă, spune ea, este infim.

“Noi încercăm să ne descurcăm cu banii noştri, pentru că nu suntem o asociaţie. În momentul de faţă, suntem un grup de prieteni, care suportă cheltuielile pentru refugiaţii rămaşi, în ceea ce priveşte mâncarea pentru că am reuşit să le asigurăm cum am putut cazarea. În acelaşi timp, ne-am ocupat şi de acte pentru ca refugiaţii să intre în legalitate, iar acum încercăm să le găsim locuri de muncă. Este o presiune foarte mare şi pentru noi, pentru că mâncarea s-a scumpit foarte mult. Despre ajutorul oferit de stat nu pot spune decât că este infim. Într-o zi, cu 20 de lei, nu ştiu ce ar putea să îşi cumpere de mâncare o mama cu un copil. Este o sumă derizorie, nu am aplicat deocamdată pentru ea, noi ajutăm cu banii noştri", a adăugat Gabriela Ungureanu. 

Prin birocraţie, autorităţile pun beţe în roate

Nu numai cuantumul mic al alocaţiei de hrană alocat refugiaţilor este problema, ci şi lungul drum până obţii cei 20 de lei pe zi. Pe grupul Uniţi pentru Ucraina de pe reţelele de socializare, un ieşean, gazdă pentru refugiaţi, povesteşte păienjenişul din sistemul românesc şi aberaţiile apărute în demersurile pentru a obţine alocaţia de hrană.

"Am depus la primăria din comună cerere pentru plata pe luna martie, 3 zile, aşa cum era formularul la momentul respectiv, doar pentru hrană. Am depus cererea, declaraţia mea (pe propria răspundere – n.r.) şi copie după contractul de vânzare-cumpărare a locuinţei şi a cărţii de identitate. Astăzi, mă sună de la primărie că au primit nu ştiu ce proceduri şi să le trimit copie după actele refugiaţilor, ei fiind deja înscrişi la Serviciul de Emigrări pentru protecţie temporară. Am trimis şi asta. Acum câteva minute mi s-a cerut să aduc originalele documentelor refugiaţilor ca să pună ei ştampila. (…) Cei de la Primărie spun că ISU Iaşi a trimis circulară care cere aşa ceva", a scris ieşeanul pe grup, întrebând cât este de legală această ultimă solicitare. Cazul în sine pare a fi unul special, deoarece, actele la dosar sunt: cererea pentru alocaţie, declaraţie pe propria răspundere, act de proprietate pe locuinţă şi copie a cărţii de identitate. Potrivit legii, după depunerea actelor respective, asistentul social din cadrul primăriei trebuie să facă o anchetă la faţa locului pentru a verifica cele declarate de "chiriaş". Nici vorbă însă de depunerea actelor de identitate ale refugiaţilor în original.