Laura Mareş a renunțat după 14 ore de urcuș: încălzitoarele nu au mai funcționat

UPDATE

Laura Mareș și Justin Ionescu, cei doi alpiniști români care au încercat să ajungă pe vârful Annapurna din Nepal, au fost nevoiți să renunțe foarte aproape de de finalul traseului din cauza vremii foarte proaste.

“Azi punem punct, temporar, aventurii Annapurna cu un track până la 7680m. Am decis să ne întoarcem pentru că vântul și temperatura extremă ne-au pus serioase probleme. Traseul din C4 a început ieri (27 aprilie) la ora 22, și s-a încheiat după 14 ore. Încălzitoarele din bocanci au funcționat doar 8 ore, cele chimice din mănuși mai puțin. Pentru că mai era nevoie de cel puțin 4-5 ore, era un risc major să fac degerături, așa că am decis să renunțăm pentru moment. Suntem puțin în criză de timp, pe 2 mai am biletul de întoarcere. Annapurna este unul dintre cei mai speciali munți pe care i-am văzut. Este mult mai dur decât Gasherbrum, foarte tehnic, dar și foarte frumos Îmi doresc mult să revin și sunt mulțumită de experiența asta pentru că am depășit multe limite pe care le credeam de neatins”, a scris Laura Mareș pe pagina ei de facebook.

Mesajul a fost primit cu felicitări din partea susținătorilor. “Felicitari! Astept pozele. Și o prezentare pentru «Medicina la altitudine»”, a comentat prof.univ.dr. Antonio Petriș, șeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Sfântul Spiridon.

Laura Mareş este medic oftalmolog în Iaşi şi recent a fost aleasă drept alpinista anului 2021 în România, la fel și coechipierul său, Justin Ionescu, fost președinte al Federației de Alpinism și Escaladă. Expediția Annapurna Base Camp Trekking a început pe 25 martie.

Pe lângă cheluielile personale, expediția a costat aproximativ 1600 de euro, bani în care a fost inclus biletul de avion până în Nepal și taxa către agențiile de turism din țara respectivă.

Annapurna, considerat cel mai periculos vârf din lume, a fost escaladat prima dată în1950 de o expediție franceză, aceasta fiind prima escaladare reușită în lume, a unui munte cu înălțimea de peste 8000 de m. Alpiniștii francezi au reușit escaladarea, în ciuda pericolului cauzat de avalanșe. Acestea au cauzat de-a lungul timpului moartea unor alpinști încercați ca Anatoli Boukreev, Christian Kuntner și Ian Clough. Bilanțul escaladărilor până la data de 31 decembrie 2005 a fost: 142 de alpiniști au urcat pe Annapurna, din care 58 au murit în timpul escaladării. Șansele de a reuși urcarea unei expediții alpine pe munte depinde într-un raport de două treimi de lavine. Din această cauză agențiile care organizează expediții de escaladare evită Annapurna. În 2008, Horia Colibașu a avut tentativa de a ajunge  până în vârf. Expediția a avut însă un final tragic, acesta pierzându-și prietenul și partenerul de coardă, pe Iñaki Ochoa. Doi ani mai târziu, Horia Colibașu cucerea Annapurna. Deși Annapurna și-a luat de multe ori tributul în ce privește alpinismul, Laura Mareș este hotărâtă să revină pe acest munte.

Laura Mareş are în palmares performanţe notabile. În 2013 a urcat pe cel mai înalt vârf din Europa, Elbrus (5.642 de metri), apoi pe Mont Blanc (4.808 metri), Kilimanjaro (5.895 de metri). În 2016 a început colaborarea cu Justin Ionescu, împreună cu care a ajuns pe mai multe vârfuri, între care Matterhorn (4.478 de metri) sau Ama Dablam (6.812 metri) din Himalaya.   Anul trecut, alături de Justin Ionescu, Laura Mareş a fost prima româncă ce a urcat, fără suport de oxigen şi fără ajutorul porterilor de altitudine, tot la peste 8.000 de metri, pe Gasherbrum II, Pakistan.

TEXT INIȚIAL

Laura este însoţită în această nouă expediţie de Justin Ionescu, şi el ales de Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă alpinistul anului 2021. De altfel, la începutul lunii februarie, Laura Mareş a primit provocarea de la Justin. “Se împlineşte un deceniu de la prima mea vizită în Himalaya. În acest interval s-au adunat 12 expediţii, un pic mai multe trekking-uri, două vizite în Tibet, vreo 6 vârfuri urcate, dintre cele mai înalte 14 din lume, de peste 8.000 de metri, printre care şi Everestul, alte câteva mai mici precum impresionantul Ama Dablam. Am trăit tot aici, pe munte, devastatorul cutremur şi replicile sale din 25 aprilie 2015. Am câştigat, am pierdut prieteni şi am trăit multe alte experienţe. În această primăvară, mai exact pe 25 martie, voi pleca pentru a încerca să urc un alt vârf de peste 8.000 de metri, Annapurna. Pentru a sărbători trecerea acestor zece ani, vreau să ofer prietenilor şi membrilor comunităţii alpine din România ocazia de a mă însoţi în această călătorie până la baza faimosului munte", spunea pe 8 februarie Justin Ionescu.

Expediţia care vizează în principal tabăra de bază de pe Annapurna I, durează 14 zile. Puţini însă dintre cei care participă la expediţie vor şi atinge norii la 8.091 de metri. “După o zi petrecută în Kathmandu, astăzi plecăm la Pokhara. Profit de avantajele civilizaţiei ca să trimit câteva poze", a scris Laura Mareş pe 27 marie pe pagina sa de Facebook. Laura Mareş mai are în palmares şi alte performanţe notabile. În 2013 a urcat pe cel mai înalt vârf din Europa, Elbrus (5.642 de metri), apoi pe Mont Blanc (4.808 metri), Kilimanjaro (5.895 de metri). În 2016, a început colaborarea cu Justin Ionescu, împreună cu care a ajuns pe mai multe vârfuri, între care Matterhorn (4.478 de metri) sau Ama Dablam (6.812 metri) din Himalaya. Anul trecut, alături de Justin Ionescu, Laura Mareş a fost prima româncă ce a urcat, fără suport de oxigen şi fără ajutorul porterilor de altitudine, tot la peste 8.000 de metri, pe Gasherbrum II, Pakistan.

Primul român care a reuşit să cucerească Annapurna I a fost timişoreanul Horia Colibaşu, pe 27 aprilie 2010, acesta aflându-se la momentul respectiv la a treia încercare. Vârful Annapurna I a fost omologat oficial în 2012 de Guinness World Records, ca fiind cel mai periculos vârf montan din lume. Până în marie 2012, 52 de alpinişti şi-au pierdut viaţa urcând sau coborând acest vârf. În acelaşi timp, 191 de tentative au avut un final fericit. Printre alpiniştii cu o vastă experienţă care, totuşi, i-au căzut victime, se numără britanicii Ian Clough (1970) şi Alex MacIntyre (1982), rusul Anatoli Boukreev (1997) şi sud-coreeanul Park Young-seok, dispărut în 2011. Şansele de a reuşi urcarea unei expediţii alpine depinde se pare într-un raport de două treimi de lavine (avalanşe).

FOTO Facebook/Laura MAREȘ